Prevenirea și combaterea depresiei și anxietății în baza activității fizice aerobe

Cuvinte cheie. depresie, anxietate, exerciţiu fizic recreativ, sănătate psihică, fitness, tulburare psihică, activitate fizică aerobă, studii, prevenire, combatere

Key words. depression, anxiety disorder, physical exercise, fitness, mental health, mental disorder, aerobic physical activity, research, prevention, treatment

Rezumat. Sănătatea completă include, în măsură egală aspectul psihic şi cel fizic. Depresia şi anxietatea sunt două mari probleme ale societăţii moderne în raport cu sănătatea psihică. Studiile arată că prevenirea acestora poate fi realizată cu ajutorul exerciţiului fizic predominant aerob cu caracter recreativ, executat sistematic şi conştient. Mai mult ca atît, combaterea acestor afecţiuni prin folosirea terapiei cu activitatea fizică e atît de efectivă, încît, în cazuri de depresie moderată şi medie, poate înlocui psihoterapia şi tratamentul medicamentos. Atît studiile transversale, cît şi cele longitudinale scot în evidenţă caracteristicile pozitive ale activităţii fizice asupra preveniri şi combaterii depresii şi anxietăţii.

Summary. The concept of health includes both psychic and physical wellbeing. Depression and anxiety are two major problems of modern society in relation to mental health. Studies show that their prevention can be achieved using predominantly recreational aerobic exercise, executed systematically and consciously. Moreover, fighting these diseases by using therapy with physical activity is so effective that, in cases of mild and average depression, it can replace psychotherapy and drug therapy. Both cross-sectional and longitudinal studies highlight positive features of physical activity on the prevention and combating depression and anxiety.

Actualitatea. În prezent, promovarea şi păstrarea valorii sănătăţii este o prioritate la nivel european şi mondial. Totuşi sănătatea nu mai este caracterizată doar prin absenţa bolilor, ci, din contra, printr-un ansamblu echilibrat al bunăstării fizice şi psihice [19], în toată multitudinea aspectelor incluse în aceste două dimensiuni. Exerciţiul fizic recreativ se promovează activ şi cu succes împreună cu o dietă alimentară raţională ca unul dintre factorii primari de asanare şi fortificare a corpului, cu diferite recomandări şi norme pentru persoane de diferit contingent.

Totuşi o analiză a statisticii oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi de birourile naţionale de statistică (EU, SUA, Moldova) atenţionează asupra problemei crescînde a sănătăţii psihice precare, mai ales, dar nu exclusiv, în ţările dezvoltate economic [19,17,20]. Astfel, alături de promovarea aspectului fizic al sănătăţii, devine extrem de actuală sănătatea mentală sau psihică. Dintre toate afecţiunile psihice, ponderea cea mai mare o au depresia şi anxietatea. În SUA, peste 40 de millioane de adulţi suferă de anxietate, [16], anual fiind cheltuiţi 148 de miliarde dolari cheltuiţi tratamentul acestei afecţiuni [12].

În Europa, un sfert din populaţie suferă de depresie sau anxietate. Aceste două afecţiuni psihice sporesc rata de suicid, care în Europa, este de 11,4 cazuri la 100,000. Conform datelor MAI, ale Biroului Naţional de Statistică, tentativele de suicid în Republica Moldova cresc într-un ritm alarmant, iar cauza acestora este, de cele mai deseori, depresia netratată, nerecunoscută chiar. În contextul politicii de integrare a RM în UE şi al dezvoltării economice în direcţie europeană, trebuie menţionat că OMS acordă suicidului în UE locul doi printre cauzele decesurilor în în rîndul adulţilor de 15-29 de ani, după accientele rutiere. Totodată, OMS raportează că 90% din suiciduri sunt provocate de tulburări psihice, incluzînd depresia şi tulburările de anxietate ca fiind principalii factori determinanţi ai acestui fenomen. Anume cu referinţă la direcţia europeană a dezvoltării de perspectivă a RM, este extrem de actuală tema sănătăţii psihice şi modalităţile de prevenire şi tratare ale unor asemenea afecţiuni ca depresia şi anxietatea.

OMS defineşte depresia ca fiind o tulburare mentală frecventă, caracterizată prin tristeţe, lipsă de interes, apatie, somn precar şi absenţa poftei de mîncare, oboseală şi lipsă de capacitate de concentrare sau de muncă. Depresia poate fi de lungă durată, împiedicînd viaţa socială sănătoasă (serviciu, studii, prieteni, familie). În cazuri de intensitate medie sau severă, aceasta poate duce la dereglări hormonale pe plan fiziologic şi la gînduri suicidale pînă la tentative de sinucidere în cazuri extreme. Din aceeaşi sursă,aflăm că tulburările de anxietate reprezintă un grup de afecţiuni caracterizate de sentimente acute de frică, distorsionări în percepția realității cu dificultăți de diferențiere a realului și imaginarului, iar aceste aspecte psihice pot avea efecte fiziologice, tahicardie, dureri în regiunea pieptului, sufocare, vertigo (ameţeli şi senzaţie de vomă) etc. Dacă afecţiunea nu e tratată, pot apărea gînduri de sinucidere, agresiune, violenţă, autovătămare etc. [13,19,20].