Satisfacerea nevoilor umane se realizeaza fie din productie proprie,prin autoconsum,fie apeland la produsele altora,obtinute prin intermediul schimbului. Autoconsumul desemneaza procesul de utilizare a propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor. El apare ca autoconsum final (care permite satisfacerea directa a unor nevoi de viata ale oamenilor) si autoconsum intermediar (destinat producerii altor bunuri care vor fi consumate de catre intreprinzator). Un producator de legume realizeaza autoconsum final pe seama legumelor consumate de el; autoconsumul intermediar consta in folosirea legumelor pentru fabricarea de catre acesta, a conservelor destinate propriului consum. Schimbul inseamna instrainarea rezultatelor propriei activitati, primind in compensatie alte bunuri necesare, inclusiv moneda. Satisfacerile trebuintelor prin autoconsum si prin intermediul schimbului au coexistat si coexista, dar, in timp, raportul dintre ele s-a modificat in favoarea schimbului. Celor doua modalitati de satisfacere a nevoilor le corespund doua forme diferite de organizare si desfasurare a activitatii economice: - economia naturala (autarhica) - economia de schimb (de marfuri, de schimb monetar). Realitatea economica nu poate fi delimitata rigid, in economie naturala si economie de schimb. Aceste forme de economie au coexistat si s-au interconditionat. De aceea, aprecierea unei realitati economice ca fiind organizata ca economie naturala ori de schimb se face dupa criteriul preponderentei, pe care o forma sau alta de organizare o detine in cadrul intregii activitati economice. Restrangerea economiei naturale a fost insotita de afirmarea si extinderea economiei de schimb. Aceasta a aparut in perioada descompunerii comunitatilor primitive, dezvoltandu-se continuu pe masura amplificarii nevoilor si mijloacelor de satisfacere a lor. In principal, aceasta dezvoltare a fost urmarea extinderii mestesugurilor si apoi a industriei, inaugurata de prima revolutie industriala. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana. Caracteristici generale ale economiei de schimb Caracteristicile generale ale economiei de schimb sunt: - specializarea agentilor economici in obtinerea anumitor bunuri; - autonomia si independenta economica a agentilor economici; - monetizarea economiei; - legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale; - bunurile produse imbraca forma de marfa. Specializarea agentilor economici. Spre deosebire de producatorul "universal", caracteristic economiei naturale, economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii (ocupatii), pe ramuri (activitati) si teritorial. Adam Smith a demonstrat ca diviziunea si specializarea reprezinta cel mai important factor de progres pentru individ si pentru societate, este baza perfectionarii fortelor productive, cresterii indemanarii, priceperii si chibzuintei, sporirii si diversificarii productiei. Originea diviziunii muncii in dorinta naturala a oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele. Prin specializare si recurgerea la schimb, fiecare are posibilitatea sa obtina mai mult fata de situatia cand produce singur intreaga gama de bunuri necesare existentei. Specializarea agentilor economici intr-un anumit domeniu concret poate avea numeroase determinari: traditia, obisnuinta, intamplarea, experienta. Dar, pe masura constituirii stiintei economice, s-a demonstrat ca, in ultima instanta, specializarea unui agent economic intr-un domeniu sau altul de activitate are la baza interesul economic, avantajul obtinut dintr-o activitate in raport cu alta. Aceasta inseamna ca deciziile de specializare se intemeiaza, constient sau intuitiv, pe teoria avantajului relativ (comparativ).
1. Manual de economie clasa a XI a, Georgeta Gorgescu si Elena Viorica Mocanu, Editura Didactica si pedagogica, R.A 2. Stefan Gheorghe ''Fundamente economice'', vol I, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999 3. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila, Constantin Popescu ''Economie Manual Universitar'', editura Economica, Bucuresti 2001 4. Gabriel Liiceanu ''Despre limita'', editura Humanitas, Bucuresti 1997 5. http://www. preferatele.com/ 6. http://biblioteca ase.ro/ 7. http://wikipedia.ro
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).