Transportul feroviar pe piața serviciilor

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitati de transport, ocupand in traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de marfuri transportate.

Societatile feroviare au depus eforturi sustinute in dezvoltarea si perfectionarea materialului rulant, precum si in organizarea si expedierea marfurilor, in vederea reducerii duratei de transport si a micsorarii pretului de transport.

Transporturile feroviare au pastrat avantajele detinute fata de celelate modalitati de transport:

1. asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmica;

2. obtinerea unei anumite regularitati din punctul de vedere al timpului de transport, datorita modului de organizare si independentei fata de conditiile atmosferice;

3. realizarea unei integritati mai mari a marfurilor in timpul transportului, pentru ca riscul de avariere este mai mic in comparatie cu alte modalitati de transport;

4. incasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor transportate, pentru ca incarcarea se face cand marfa a fost predata, iar negocierea documentelor se face dupa expedierea fiecarui vagon;

5. o anumita siguranta in privinta primirii marfurilor de catre cumparator, deoarece societatile de transport feroviar sunt, in mare parte, intreprinderi de stat;

6. simplitatea expedierii marfurilor si cunoasterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea marfurilor fara o pregatire prealabila deosebita si cunoasterea cheltuielilor inca inainte de efectuarea transportului;

7. cheltuielile si consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici, pentru ca manipularea si fixarea se face direct de catre producator, cu personal specializat si cu utilaje specifice operatiunilor de incarcare si descarcare.

PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA.

DEFINIRE SI STRUCTURA

Deplasarea marfurilor si calatorilor in spatiu cu trenul constituie procesul de productie al caii ferate.

In raport cu gruparea operatiunilor elementare de vehiculare a marfurilor si calatorilor, in procesul de transport se disting urmatoarele faze:

1. faza de expediere - cuprinde operatiunile efectuate in puctul initial;

2. faza de parcurs - se refera la transportul propriu-zis;

3. faza de transbordare intermediara - operatiunile efectuate in punctele caracteristice de transbordare;

4. faza de sosire - operatiunile inregistrate la locul final al transportului.

Trenurile se inscriu in functie de prioritate si de rangul lor.

In raport cu importanta lor in circulatie, trenurile se impart in urmatoarele ranguri:

- rangul 1 - trenuri cu mers special;

- rangul 2 - trenuri exprese si rapide;

- rangul 3 - trenuri eccelerate de calatori;

- rangul 4 - trenuri de persoane si trenuri cursa;

- rangul 5 - trenuri militare, mixte, trenuri de calatori si accelerate de marfuri;

- rangul 6 - trenuri directe de marfuri;

- rangul 7 - trenuri locale de marfuri si trenuri convoaie.

PARCUL DE VAGOANE

Mijlocul de transport feroviar este vagonul.

Vagoanele, in functie de caracteristica transportului, pot fi:

- vagoane de calatori - vagoane de clasa I si II, vagoane de dormit clasa I si II, vagoane restaurant;

- vagoane de marfa - vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platforma, vagoane cisterna;

- vagoane speciale - vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietati.

Elementele principale care caracterizeaza vagoanele sunt:

- capacitatea de incarcare;

- greutatea proprie;

- viteza maxima cu care pot circula etc.

Totalitatea vagoanelor din evidenta caii ferate formeaza parcul inventar. Acesta se imparte in:

- parcul activ - totalitatea vagoanelor in stare de functionare aflate pe caile ferate;

- parcul inactiv - totalitatea vagoanelor care, din diverse motive, nu pot fi utilizate.

CALEA FERATA - ELEMENT AL INFRASTRUCTURII SISTEMULUI UNITAR AL TRANSPORTURILOR

Calea ferata reprezinta ansamblul constructiilor si instalatiilor ce fac posibila circulatia trenurilor.

Elementele constitutive ale caii ferate sunt:

1. Infrastructura caii ferate - este alcatuita din: terasamente, lucrari de arta (poduri, viaducte, tunele) si are rolul de suport pentru suprastructura;

2. Suprastructura caii ferate - este alcatuita din: balast, traverse, sine, schimbatori de cale si materialul rulant de cale.

Elementul principal al suprastructurii este reprezentat de sine, ce alcatuiesc calea continua de rulare pentru vagoane si locomotive. Sinele sunt prinse rigid una de alta cu traverse din lemn sau beton precomprimat, la o distanta fixa una de alta, numita ecartament (1435 mm.)

Dupa ecartament, caile ferate se clasifica in:

- cai ferate normale (ecartamentul = 1435 mm);

- cai ferate largi (ecartamentul mai mare de 1435 mm);

- cai ferate inguste (ecartamentul mai mic de 1435 mm).

Dupa importanta traficului, caile ferate pot fi:

- cai ferate magistrale (de prima importanta economica);

- cai ferate principale (de importanta economica majora - leaga orasele importante de capitala);

- cai ferate secundare (leaga diferite orase cu liniile magistrale si principale);

- cai ferate de interes local (se construiesc de catre unitati economice pentru deservirea intereselor locale).

STRUCTURA PUNCTELOR DE SECTIONARE A CAILOR FERATE

Punctele de sectionare a cailor ferate sunt locurile unde calea ferata se intrerupe pentru a permite:

- incrucisarea trenurilor,

- trecerea lor inainte,

- stationarea pentru incarcarea si descarcarea marfurilor,

- stationarea vagoanelor pentru compunerea si descompunerea trenurilor, etc.

Sectionarea liniilor de cale ferata se face in functie de volumul traficului, al transportului de marfuri si calatori, de cerintele de deservire a localitatilor, a unitatilor economice, etc.

In functie de activitate si de dotarea tehnica, punctele de sectionare pot fi: