Tintirea directa a inflatiei

Extras din referat Cum descarc?

Consiliul European de la Salonic din iunie 2003 a concluzionat ca:
,,Bulgaria si Romania fac parte din acelasi proces cuprinzator si ireversibil de extindere. Ca urmare a concluziilor Consiliului European de la Copenhaga si in functie de progresele care vor mai fi realizate in indeplinirea criteriilor de aderare, Uniunea si-a stabilit ca obiectiv primirea Bulgariei si Romaniei ca state membre in 2007. [...] Pornind de la progresele considerabile realizate, Uniunea sustine Bulgaria si Romania in eforturile lor de a atinge obiectivul de a incheia negocierile in 2004 si le invita sa-si accelereze pregatirile pe teren. [...] Consiliul European din decembrie 2003, bazandu-se pe rapoartele periodice si pe documentul de strategie al Comisiei, va evalua progresele realizate in vederea stabilirii cadrului pentru incheierea negocierilor de aderare."
In Romania, politica monetara a constituit deopotriva obiectul atentiei publicului si al sferei politice. Intr-o oarecare masura, performanta, ca si rolul politicii monetare, a fost vazuta prin oglinzi deformate, din motive endogene sau nu autoritatii monetare. In absenta unei gestiuni economice orientate spre profit (indusa de statul-proprietar), firmele au continuat sa perceapa politica monetara ca pe un furnizor automat de resurse financiare, in buna traditie a mecanismului economiei planificate centralizat. Orice tentativa de inasprire a conditiilor monetare a fost tratata drept actiune antieconomica. Atitudinea firmelor a fost frecvent facilitata de pozitia ambigua a autoritatilor publice care, in cea mai mare parte a anilor '90, nu au reusit sa asigure unitatea dintre angajamentele publice (stabilizare si reforme structurale) si pattern-ul efectiv al politicilor promovate. 
Dintre jumatatile de masura cu care a pornit reforma si care au persistat ani de zile, cele mai grave efecte in plan economic si social au avut abordarile indecise si imprecise in domeniul principalelor liberalizari din economie. 
Liberalizarea partiala si in trepte a preturilor, in locul uneia pe ansamblu si dintr-o bucata, s-a dovedit a scumpi enorm pe termen lung aceasta actiune absolut indispensabila pe calea economiei de piata, singura apta sa introduca adevar si ordine in plan economic. Efectuarea in trepte a liberalizarii preturilor, pe baza subventionarii preturilor unor produse si servicii de baza pentru consumul populatiei, a declansat de fapt o subventionare inversa a produselor cu preturi mai devreme liberalizate pe seama celor cu preturi mai tarziu liberalizate. Tocmai produselor care nu interesau din punct de vedere social li s-a permis astfel sa absoarba in ritm ametitor substanta din economie, din veniturile populatiei, in vreme ce a fost sever si brusc afectata baza de productie exact pentru bunurile de interes social. Consecintele operatiunii au fost suportate de populatie, care se credea protejata prin subventionarea acestor din urma produse de la buget, dar care de fapt finanta, in detrimentul propriu, scaderea productiei de bunuri de interes social.
Liberalizarea preturilor fara liberalizarea dobanzilor a avut ca efect decapitalizarea sistemului bancar si pierderea functiei creditului ca parghie de restructurare economica. Plafonarea dobanzilor in conditiile exploziei preturilor era un cadou imens facut industriei, care se putea imprumuta mult, intrucat o costa tot mai putin pe masura cresterii inflatiei, dar era inevitabil ca sistemul bancar, in contul caruia trecea nota de plata, sa esueze. A fost nevoie de o substantiala infuzie de la buget, deci tot de la populatie, pentru recapitalizarea sistemului bancar. 
Liberalizarea preturilor fara liberalizarea cursului valutar a reprezentat o abordare aproape sub nivelul intelegerii de scoala primara. Opunandu-se insa cu obstinatie liberalizarii cursului leului, primele guvernari post-decembriste au introdus asa-numitele "cursuri paralele": unul "oficial" si altul de licitatie. Asa cum era de prevazut, insa, toate "citadelele industriale" s-au facut a uita ca traiesc in continuare din "sudoarea poporului" si au exercitat presiuni pentru a obtine fondurile necesare importurilor la cursul "oficial", dar avand pretentia de a-si deconta intern incasarile de valuta din produsele exportate la cursul de licitatie, pe care piata insasi il propulsa la un nivel de circa trei ori mai avantajos pentru detinatorul de valuta. Evident, cineva trebuia - si a trebuit - sa achite diferenta si consecintele previzibile n-au intarziat mult. Visteria valutara a tarii s-a golit rapid. Cand Guvernul Roman, primul din perioada post-decembrista, a fost inlaturat, in intreg sistemul bancar romanesc nu se mai gaseau decat cateva milioane de dolari.
Abia in 1994, indeosebi in urma introducerii, la presiunile FMI, pentru prima data, a dobanzilor real-pozitive, s-a obtinut o relativa macrostabilizare. Din pacate, a fost declansata, la scurt timp, tot in numele scopului contraproductiv al prezervarii modelului industrial existent, o nefericita politica de stimulare a activitatii industriale inaintea restructurarii ei. S-a inregistrat ca urmare o pagubitoare crestere industriala, cu pretul fortarii conturilor interne ale statului si accentuarii periclitante a deficitului din conturile externe ale tarii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Tintirea Directa a Inflatiei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!