Tigrii Asiatici

Tigrii Est Asiatici este un termen ce denumeşte economiile Hong Kongului, Singaporelui, Coreei de Sud şi Taiwanului. Aceste teritorii şi state s-au remarcat prin creştere economică susţinută şi industrializare accelerată între anii 1960-1990.

La inceputul anilor 1960, unele dintre aceste ţări erau la un stadiu de dezvoltare economică similar ţărilor africane, care, în mare parte, au rămas la acelaşi nivel. Tigrii asiatici au beneficiat însa din plin de o populaţie în general mai bine educată, acces mai uşor la pieţele internaţionale (acces la coastă şi râuri navigabile) precum şi investiţii străine care au ajutat la declanşarea creşterii economice.

În timp, termenul de tigru a început să fie aplicat oricărei ţări cu o creştere economică spectaculoasă datorată unei strategii de comerţ axată pe exporturi. În Asia de Sud Est, Indonezia, Filipine, Tailanda şi Malayesia sunt cunoscute ca tigrii. În Europa, Irlanda este cunoscută ca Tigrul Celtic iar Estonia ca Tigrul Baltic, în timp ce Chile este cunoscut ca Tigrul Latino-american.

Thailanda, Indonezia, Filipine şi Malaysia au cunoscut acum câteva decenii o creştere economică spectaculoasă, supranumită "miracolul asiatic". Astăzi, aceasta pare să se fi diluat considerabil.

Malaysia a intrat în campanie electorală pentru alegeri legislative anticipate, pe fondul unor tensiuni religioase şi probleme rasiale. Ca şi ceilalţi trei "tigri", acest stat federal din Asia de Sud-Est, un adevărat amalgam etnic, a cunoscut curbele sinuoase ale perioadelor de prosperitate şi ale crizelor economice.

La mijlocul lunii februarie, Malaysia a intrat oficial în campanie electorală, după ce premierul Abdullah Ahmad Badawi a primit acordul regelui de a dizolva parlamentul federal şi a fixa data alegerilor anticipate. Cel mai probabil, acestea vor avea loc în primele zile ale lunii martie.

Consultările pentru viitorul for legislativ au debutat pe fondul unor tensiuni sociale, provocate de muncitorii indieni, nemulţumiţi de discriminările făcute de autorităţi în privinţa ocupării locurilor de muncă şi a stagnării salariilor. Fostă colonie britanică, statul malaysian, cu cei 27 milioane de locuitori, este socotit un adevărat creuzet etnic: 60% din aceştia sunt malai (de religie musulmană, iar din punct de vedere istoric, "proprietarii" ţării), 25% sunt chinezi, iar circa 10% - indieni.

Acest amalgam a dus deseori la apariţia unor tensiuni sociale şi fricţiuni în justiţie provocate, printre altele, de susţinătorii legii sharia, opuşi adepţilor Codului penal şi civil valabil pentru toţi locuitorii. Acestora li se adaugă nemulţumirile întregii populaţii din cauza creşterii alarmante a preţurilor şi a ratei crescute a criminalităţii, fenomene care au erodat popularitatea actualului premier şi au făcut ca Malaysia să-şi piardă din forţa economică graţie căreia a fost supranumită "Tigru asiatic".

"Tigrii", o formulă de succes?

Patru state au primit titlul generic de "Tigrii asiatici": Thailanda, Malaysia, Indonezia şi Filipine. La începutul anilor '70, ele au fost denumite "noi ţări exportatoare", iar rata spectaculoasă a creşterii economice a dus la apariţia unei noi sintagme: "miracolul asiatic".

Alături de cei patru "tigri", pe scena economică mondială şi-au făcut apariţia şi cei patru "dragoni", respectiv noile ţări industrializate ale Asiei: Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, China, căreia i s-a adăugat Hong Kong. "Tigrii" şi "dragonii" şi-au bazat modelul de reuşită economică pe investiţiile masive făcute în primul rând de Japonia, apoi de ţările din ceea ce a fost numită "Triada": SUA, Canada şi Europa Occidentală.

Economiile acestor ţări au alimentat, o perioadă îndelungată, cererea mondială de materie primă (petrol), urmată de cea de echipamente electronice. Criza asiatică din 1997, urmată de fluctuaţia capitalurilor străine, a afectat masiv capacitatea de redresare a "tigrilor", astfel că astăzi aceştia par să fie "o rasă de feline pe cale de dispariţie", după cum a apreciat un economist de la World Bank.

ASEAN a fost gândită ca un baraj împotriva comunismului

La începutul lui august 1967, la Bangkok, ţări din sud-estul asiatic au fondat organizaţia ASEAN (acronimul englez pentru Association of South-East Asian Nations), al cărei scop oficial a fost promovarea cooperării şi asistenţa reciprocă între statele membre, pentru accelerarea progresului economic şi creşterea stabilităţii în regiune.

În realitate, organizaţia politico-economică a fost fondată cu un scop precis în contextul tensiunilor provocate de războiul rece: acela de a juca rolul unui baraj împotriva mişcărilor de sorginte comunistă ce s-ar fi putut răspândi în zonă.

Astăzi, asociaţia asigură în special asistenţa mutuală între membrii săi. Cinci state au pus bazele ASEAN: Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore şi Thailanda. Au aderat ulterior Brunei (ianuarie 1984), Vietnam (iulie 1995), Laos şi Burma (iulie 1997), Cambodgia (1999).

Noua Guinee are statutul de observator din 1976, iar în iulie 2006, Timorul de Est şi-a depus candidatura şi ar putea deveni membru peste patru ani.