1. Obiectul de studiul al teoriei monetare 2.Caracteristicile teoriei monetare 3. Factorii care determina dezvoltarea si diferentierea teoriei monetare 4.Clasificarea teoriilor monetare 4.1.Clasificarea teoriilor monetare al economiei de piata dezvoltate 5. Teoria cantitativa clasica 5.1.Aspecte generale 5.2.Varianta tranzactionala(I. Fischer) 5.3. Varianta venit 5.4. Evaluarea critica a teoriei cantitative clasice 6. Teoria Keynesiana a venitului 6.1. Aspecte generale 6.2. Teoria monetara keynesiana 6.3. Teoria monetara a lui F. Modigliani 6.4. Teoria monetara din Raportul Radcliffe 7. Teoria banilor ca forma a averii 7.1. Aspecte generale 7.2. Teoria monetara a lui D. Patinkin 7.3. Teoria cantitativa reformulata 7.4. Teoria monetara a lui J. Tobin BIBLIOGRAFIE
1.OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI MONETARE Teoria monetara se ocupa de un spectru larg de probleme, de la natura si functiile baniilor la efectele pe care le exercita in economie modificarile masei banesti. Drept probleme fundamentale ale teoriei monetare, definitorii pentru obiectul sau de studiu , pot fi considerate urmatoarele : - definirea banilor si a celorlalte agregate monetare - rolul banilor in activitatea economica - valoarea banilor - crearea banilor (emisiunea baneasca-oferta de bani) - cantitatea de bani necesara economiei (cererea de bani) - procesul de realizare (sau nerealizare) a echilibrului monetar si efectele acestui proces asupra sistemului social-economic in ansamblu (asa-zisa problema a "mecanismului de transmitere a efectelor proceselor monetare").Aceasta din urma problema fiind cea mai importanta deoarece le sintetizeaza pe toate celelalte. Problema definirii banilor si a celorlalte agregate monetare consta, in esenta, in stabilirea precisa a nomenclaturii elemenelor (activelor, formelor de avere) care, in conditiile concrete ale unei economii pot fi considerate "bani". Desi pare simpla, aceasta problema este in realitate destul de complicata, deoarece lista concreta a elementelor care pot fi considerate "bani" depinde de structura institutional-organizatorica a economiei, indeosebi de organizarea sa financiar-monetara. De aceea problema definirii banilor si a celorlalte agregate monetare este una dintre cele mai complexe si mai relative cu care se confrunta teoria si practica monetara. Raspunsurile date de-a lungul timpului la intrebarea aparent simpla :"ce trebuie considerat drept bani?" mergand de la formularile cele mai restrictive (doar banii-marfa cu valoare proprie) la cele mai extinctive (toate genurile de acive lichide din economie ). Este evident, asadar ca variabilitatea in timp si spatiu a acestor definitii introduc un anumit grad de relativitate in enunturile teoriei monetare, generand numeroase controverse. Cu toate acestea, rezolvarea corecta a problemei definiri banilor si celorlalte agregate monetare are o importanta fundamentala in analiza monetara deoarece aceasta analiza priveste banii. Dat fiind caracterul relativ si conventional al modului de definire al banilor rezulta necesitatea studierii activelor lichide asemanatoare cu ei , care intra in categoria"cvasimonedei"-ceea ce pemite adoptarea une conceptii mai largi cu privire la agregatele monetare si la lichiditatea ecomnomiei. Problema rolului banilor in economie , tine de faptul ca , pe de o parte, tranzactiile banesti au un caracter invariant, in sensul ca nu modifica averile subiectilor participanti si avutia nationala, iar pe de alta parte , contine anumite elemente care se afla intr-o serie de legaturi cauzale directe cu avutia sociala. Rezulta asadar un dublu caracer al banilor : invariant (neutral) si variant (activ),iar explicarea acestei contradictii constituie una din sarcinile majore ale teoriei monetare. Problema valorii banilor provine din aceea ca desi , la fel ca marfurile , bani intruchipeaza avutia sociala (sunt o forma a acestea) , capacitatea lor de a face acest lucru depinde de o serie de factori speciffici , in mare masura diferiti de cei care actioneaza in cazul marfurilor. Problema crearii banilor (emisiunii banesti) consta defapt in doua subprobleme : 1.cine anume creeaza banii intr-o economie ? 2 cum anume ii creeaza si ii difuzeaza? Studierea acestor procese confera teoriei monetare o importanta functie aplicativa prin realizarea principalului obieciv pe care il urmareste orice politica monetara rationala : reglarea cantitatii de banii in circulatie in concordanta cu necesitatile economiei. Problema necesarului de bani al economiei (cererii de banii) se refera la cunoasterea factorilor care determina comportamentul subiectilor economici (intreprinderi, populatie, organisme statale) in ceea ce priveste detinerea anumitor cantitati de bani. Ea consta in analiza factorilor care influenteaza deciziile si tendinta subiectilor economici de a spori sau reduce cantitatile de bani pe care le detin. Complexitatea acestei probleme provine din fapul ca printre factorii care determina cererea de bani (necesarul de bani al economiei) figureaza nu numai elemente masurabile statistic, ca volumul platilor, nivelul preturilor, rata dobanzii, ci si elemente necuantificabile, cum ar fi anticipatiile subiectilor economici cu privire la evolutia viitoare a diveselor marimi economice (de exemplu , volumul veniturilor viitoare). In sfarsit, procesul realizarii (sau nerealizarii ) echilibrului dintre masa baneasca (oferta de bani) si cantitatea de bani necesara in economie (cererea de bani ) reprezinta problema cea mai complexa a teoriei monetare. Procesul de realizare a echilibrului monetar cuprinde o serie de operatiuni efectuate de subiectii economici pentru a-si adapta cantitatea de bani pe care o detin la cererea lor de bani. Operatiunile respective constau in vanzari sau cumparari de marfuri si servicii, investitii (plasamente), sau dezinvestitii (recuperari de fonduri) financiare, adica operatiuni de schimbare a banilor pe alte forme de avere si invers. Procesele economice determina la rindul lor noi modificari, pe de o parte ale cererii de bani datorita modificarii volumului tranzactiilor banesti , determinata de modificarea marimii si structurii cererii de marfuri si servicii , volumului productiei , preturilor , ratei dobanzii.,iar pe de alta parte a masei banesti care se modifica datorita modificarii volumului creditelor acordate de banci , a operatiunilor valutare cu strainatatea, etc. Rezulta ca pocesul de realizare a echilibrului monetar contine structuri foarte complexe de tranzactii monetare , financiare si reale (cu marfuri si servicii) interne si cu strainatatea. 2 CARACTERISTICILE TEORIEI MONETARE Obiectul de studiu al teoriei monetare determina , in primul rand , locul teoriei monetare in cadrul stiintei economice. Problema legaturilor dintre diverse teorii economice , a gradului lor de interferente este foarte vasta Se poate afirma astfel ca teoria monetara consituie una din teoriile economice cu cele mai multe contingente cu teoriile constituite in alte domenii ale economiei precum si cu teoriile existente in perimetrul altor stiinte sociale. Un exemplu in acest sens este faptul ca majoritatea economistilor (Marx , Keynes , Samuelson , Friedman) isi expun adesea teoria monetara paralel cu alte teorii proprii cu privire la economie si societate. O alta ilustrare a multiplelor interferente dintre teoria monetara si alte teorii economice si sociale este mult discutata problema a inflatiei.Intr-adevar inflatia este numai partial un fenomen monetar , este numai partial un fenomen economic , deoarece cuprinde o serie de elemente de natura sociala, politica. Astfel inflatia este considerata o competitie intre detinatorii factorilor de productie pentru impartirea suplimentului de venituri banesti, avand numeroase caracteristici ale fenomenului de conflict social.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
