Teoria Jocurilor

Introducere

Prin jocul concurential se intelege ansamblul relatiilor competitie, de rivalitate dintre agentii economici, fie ei producatori sau consumatori, avand ca rezultat maximizarea eficientei economice precum si a satisfactiilor resimtite de actantii jocului concurential, mai precis maximizarea utilitatii resimtite ( in cazul consumatorului ) respectiv a profitului obtinut ( in cazul producatorului ).

Teoria jocului ofera o posibilitate de analiza a impactului deciziilor ceorlalti asupra propriilor decizii si rezultatele aferente. Un joc este un concurs care implica participarea a doi sau mai multi participanti, numiti jucatori, fiecare dintre ei dorind sa castige. Teoria jocului ne arata cum sa alegem strategii optime intr-un conflict.

Teoria jocurilor a aparut ca un provocator puternic la metoda conventionala de examinare a economiei. Primul exemplu formal al teoriei jocurilor analizeaza studiul jocului de 2 pesoane furnizat de Antoine Cournot in 1838.

Teoria jocurilor a fost formulata ca un camp propriu dupa 1944 in publicatia in volumul monumental “Teoria jocurilor si Comportamentul Economic” al lui John von Neumann si a economistului Oskar Morgenstern. Aceasta carte a furnizat multe terminologii de baza si crearea de probleme care este folosita si in zilele noastre.

La sfarsitul aniilor 1990 o aplicatie de inalt profil a teoriei jocurilor a fost designul licitatiilor. Teoreticieni ai jocurilor proeminenţi au fost implicaţi în designul licitaţiilor pentru a aloca drepturi la folosirea benzilor de spectru electromagnetic a industriei telecomunicaţiei mobile. Majoritatea licitatiilor de acest gen au fost proiectate cu scopul de alocare a resurselor mai eficient decat aplicatiile traditionale guvernamentale si aditional au stans milioane de dolari pentru Statele Unite ale Americii.

Reprezentarea jocurilor

Jocurile pot fi reprezentate in doua forme:

• Forma normala (strategica)

Jocurile cu formă normala sunt reprezentate grafic printr-o matrice. Acestea poate fi modul cel mai folositor de a determina strategii strict dominante si echilibrul Nash, totusi, spre deosebire de forma reprezentativa, unele informatii se pierd. Reprezentarea prin forma normala a jocurilor include toate startegiile fiecarui jucator si rezultatul fiecarui profil strategic reprezentat.

• Forma extensiva

Un joc cu forma extensiva este specificarea unui joc in teoria jocurilor. Forma ce reprezinta jocul este sub forma unui copac. Fiecare nod (numit nodul deciziei) reprezinta fiecare mutare posibila a jocului in timpul acestuia. Jocul incepe intr-un nod unic initial, si parcurge copacul prin toate nodurile sale pana ajunge la nodul terminal. Unde jucatorii incheie jocul si rezultatul este asociat fiecarui jucator. Fiecare nod neterminal apartine fiecarui jucator; jucatorul alege orice posibila mutare cu nodul acestuia, fiecare miscare posibila este o muchie ce conduce de la acel nod la altul.

Forma extensiva este o alternativă la reprezentarea formei normale. Spre deosebire de forma normala, forma extensiva permite modelarea explicita a interactiunilor in care fiecare jucator face mai mult de o mutare in timpul jocului, si muta contingent pe stadiile variind.

Tipuri de jocuri

Exista mai multe tipuri de jocuri printer care tin sa mentionez:

• Jocurile statice

Un joc static este un joc in care totii jucatorii iau decizii (sau isi aleg strategiile) in acelasi timp, fara a cunoaste ce strategii au ales ceilalti jucatori. Chiar daca strategiile pot fi adoptate la perioade de timp diferite, jocul este simultan pentru ca fiecare jucator nu are nici o informatie despre decizia celorlalti, totusi, este ca si cand deciziile s-ar fi facut simultan. Jocurile statice au o reprezentare prin forma normala si se rezolva cu ajutorul conceptului de echilibru Nash (exemplu de solutie-concept a unui joc cu 2 sau mai multi jucatori, unde nici un jucator nu are nimic de castigat schimband doar strategia sa unilateral. Daca fiecare jucator a ales o strategie si nici un jucator nu are de castigat daca isi schimba strategia in timp ce ceilalti jucatori nu o fac, atunci acest set de strategii de alegere si castiguri constitue un echilibru Nash).