Tendințe în Utilizarea Noilor Tehnologii Internet în Cadrul Organizațiilor Publice

Rezumat

Trecerea la societatea informaţională este o necesitate şi pentru administraţiile locale. România se număra printre statele membre ale Uniunii Europene, astfel că administraţia românească trebuie să aibă aceleaşi standarde cu cele europene şi să ofere servicii calitativ comparabile. De aceea, administraţia românească trebuie să fie online, iar funcţionarii să beneficieze de instruire consistentă pentru a utiliza din plin noile tehnologii.

Utilizarea noilor tehnologii va conduce la creşterea eficienţei administraţiilor publice centrale şi locale, la debirocratizare şi un răspuns mai prompt al instituţiilor statului.

Cuvinte-cheie

Comunicare, reţea, Europa, cloud computing, xml.

Introducere

Apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevărată revoluţie în societatea umană, având ca principală consecinţă tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională.

Calculatorul a devenit o componentă normală a activităţii noastre zilnice, iar tehnologia comunicaţiilor şi posibilităţile oferite de Internet au produs transformări în întreaga societate, pătrunzând în toate aspectele vieţii economice, sociale şi culturale. Societatea Informaţională a secolului XXI aduce în prim-plan comunicarea la nivel global şi accesul rapid la informaţia stocată oriunde în lume.

Accesul la informaţie prin intermediul Internetului şi, mai ales, abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorului, constituie avantaje fără precedent care, dacă sunt puse la dispoziţia unui număr cât mai mare de indivizi, instituţii, agenţi economici sau administraţii, determină creşterea productivităţii, progresul societăţii şi creşterea calităţii vieţii, în general.

Utilizarea Internetului în Administraţia Publică

Internetul oferă în primul rând un nou mijloc de comunicare, disponibil 24 ore/zi. Acest canal este deschis atât diseminării de informaţii din partea autorităţilor, cât şi dialogului efectiv şi în timp real cu cetăţenii, contribuind astfel la consolidarea procesului democratic şi implicarea unui număr mai mare de cetăţeni în viaţa politică. Avantajul disponibilităţii se manifestă nu numai pentru autorităţile publice prin costuri de utilizare reduse comparativ cu mijloacele clasice, dar şi pentru persoanele

interesate care pot accesa informaţia şi efectua tranzacţii de oriunde (dacă au acces la Internet).

Ca urmare, se constată peste tot în lume o creştere a interesului faţă de noile tehnologii (în particular aplicaţiile electronice prin intermediul Internetului) şi a modului în care acestea pot fi folosite de autorităţile statului ca mijloace eficiente pentru a îmbunătăţi serviciile oferite cetăţenilor şi relaţia cu aceştia.

Atât persoanele fizice cât şi cele juridice au nevoie, de-a lungul vieţii lor, de serviciile administraţiei publice.

Adoptarea pe o scară cât mai largă a noilor tehnologii poate contribui în mod esenţial la îmbunătăţirea efectivă a activităţii funcţionarilor publici. Începând cu eliminarea hârtiei şi continuând cu reducerea timpului de acces la resursele publice, aplicaţiile de e-Guvernare câştigă încrederea cetăţenilor şi eficientizează serviciile publice.

Totodată, pot schimba imaginea deseori negativă a guvernului faţă de cetăţeni, transformând birocraţia greoaie şi complicată pentru cetăţean în proceduri administrative transparente şi dinamice.

Învăţământul la distanţă

Învăţarea fără frecventarea unui locaş de învăţământ este azi o realitate comună. Tot mai mult, instituţiile de învăţământ oferă cursuri la distanţă prin Internet – studentul îndeplineşte cea mai mare parte din muncă (instruire) la el acasă şi este în legătura cu instructorul şi colegii săi numai prin intermediul calculatorului. Numeroase astfel de cursuri sunt oferite în prezent de către diverse instituţii româneşti, acoperind cele mai diverse domenii (management, strategie, comunicare, creativitate, utilizarea calculatorului, limbi străine etc.).

Reţeaua Internet a fost creată iniţial ca o uriaşă bază de date pentru a fi utilizată în scop ştiinţific şi educaţional. În acest sens, rolul predominant al reţelei Internet era cel de documentare şi de comunicare. Ulterior, datorită creşterii numărului de calculatoare conectate la Internet, a crescut şi numărul de site-uri ale diferitelor organizaţii care oferă conţinut informaţional, şi implicit numărul de vizitatori ai acestor site-uri, posibili consumatori de produse sau servicii.

În prezent, reţeaua Internet asigură mai multe servicii:

1. Informare, prin:

•World Wide Web (WWW) - asemănător consultării unei biblioteci digitale

•grupuri de ştiri (similare unor publicaţii periodice dedicate anumitor subiecte).

2. Comunicare, prin:

•schimb de mesaje:

- chat: prin conexiune directă, similară unei convorbiri telefonice, realizată prin intermediul unui program care permite conversaţia în timp real

- poştă electronică (e-mail): legătură indirectă, similară unei expediţii poştale

- grup de discuţii: prin schimbul de mesaje în interiorul unui grup (lista de discuţii, grupuri de ştiri)

- conferinţă: prin conexiune directă şi simultană între mai mulţi utilizatori

•transfer de date:

- serviciul FTP (File Transfer Protocol): permite transmiterea rapidă de fişiere

- ataşarea de fişiere la mesajele trimise prin poşta electronică

- descărcarea de pe Internet (download) prin www

- reţelele punct-la-punct (peer-to-peer) care permit copierea de pe alte calculatoare, gratuit sau contra cost, a diferitelor fişiere.

Astfel, din punctul de vedere al relaţiei administraţie publică – cetăţean, Internetul devine un mijloc prin care se diseminează informaţiile, uşurând munca funcţionarilor publici legată de aplicarea legislaţiei privind accesului la informaţii publice. De altfel, există chiar o obligaţie legală pentru anumite autorităţi publice (între care primăriile, prefecturile, consiliile judeţene şi locale municipale şi orăşeneşti) de a-şi crea pagină web pe Internet prin care să ofere cetăţenilor informaţii şi servicii electronice.