Subsidiaritatea un principiu al Uniunii Europene Uniunea Europeana este o realitate complexa - politica,economica, sociala, juridica, ce se construieste pas cu pas sub ochii nostri. Plecand de la acest adevar, la nivel european au existat si mai exista aprinse dezbateri in vederea unei posibile reconfigurari a constructiei comunitare pentru ca aceasta sa fie apta sa raspunda noilor provocari care vor aparea inevitabil in perspectiva noilor largiri ale Uniunii. In acest context se incadreaza discutiile despre unul dintre principiile sine-qua-non ale constructiei comunitare, recunoscut ca atare in ultimul deceniu si aflat, in ultimii ani, in centrul tuturor dezbaterilor politico-juridice privind functionarea Comunitatilor: principiul subsidiaritatii. Acest principiu se regaseste in Tratatul de la Lisabona care a abrogat Articolul 5 din Tratatul CE si inscrie principiul subsidiaritatii in Articolul 5 din Tratatul UE, care, pastrand termenii articolului abrogat, adauga o trimitere explicita la dimensiunea regionala si locala a principiului subsidiaritatii. De asemenea, Tratatul de la Lisabona inlocuieste protocolul din 1997 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii cu un nou protocol avand acelasi titlu, a carui noutate principala se refera la noul rol al parlamentelor nationale in controlul respectarii principiului subsidiaritatii. Constructia comunitara, datorita naturii si finalitatii sale, dezvolta si contradictii. Prin natura sa juridica, declarata, este o organizatie internationala, resortisantii statelor membre apar prin finalitatea urmarita si prin mijloacele de actiune folosite, tinde sa se comporte ca un tot unitar, asemenea unui stat. Pe fondul acestei contradictii subsidiaritatea este una dintre solutiile menite sa permita functionarea eficienta a sistemului, sa-i asigure eficienta si echilibrul Aplicat in cadrul Comunitatii Europene, principiul subsidiaritatii constituie un criteriu de reglementare a exercitarii competentelor partajate intre Comunitate si statele membre. Pe de o parte, acesta exclude interventia Comunitatii in cazul in care o chestiune poate fi reglementata eficient de statele membre la nivel central, regional sau local. Pe de alta parte, acesta prevede interventia Comunitatii daca statele membre nu pot indeplini obiectivele tratatelor in mod satisfacator. De asemenea, in cadrul relatiei Uniune - state membre, o problematica importanta o reprezinta preocuparea statelor membre pentru propria independenta si suveranitate. In acest context, subsidiaritatea are rolul de a risipi aceste nelinisti care se manifesta la nivel statal. Intelegerea cat mai cuprinzatoare, a aceea ce presupune notiunea de subsidiaritate este cu atat mai importanta cu cat, pornindu-se de la ideea de subsidiaritate, mai mult sau mai putin inteleasa, s-au facut si se fac in continuare speculatii potrivit carora subsidiaritatea ar putea fi o forma subtila de eludare a principiului suveranitatii. In viziunea altui autor, principiul subsidiaritatii este considerat ca un mijloc de a indeparta si dezamorsa nelinistile si opozitiile cu privire la dezvoltarea competentelor comunitare si, in acelasi timp, ca un mijloc de a lupta impotriva deficitului democratic al Comunitatii. Instrument de legitimare a Comunitatii, principiul subsidiaritatii este, in egala masura, un instrument indispensabil de legiferare. Rolul subsidiaritatii in cadrul constructiei europene: Pentru a intelege care este rolul atribuit subsidiaritatii la nivel comunitar, ne vom raporta in primul rand la definitia inclusa in tratatul de la Maastricht. Astfel, in ceea ce priveste obiectul subsidiaritatii, se poate constata o departajare importanta intre conceptia politica si juridica promovata in legatura cu subsidiaritatea. Asa cum se desprinde in mod evident din prevederea inclusa in Tratatul de la Maastricht, exista patru conditii care reglementeaza aplicarea principiului: 1. sa nu existe competenta exclusiva a Comunitatii; 2. sa existe competente paralele sau concurente; 3. obiectivul sa nu poata fi realizat de statele membre de o maniera satisfacatoare; 4. obiectivul, datorita dimensiunii sau efectelor actiunii proiectate, sa poata fi realizat mai bine la nivel comunitar.
Alexandru Ioan, "Administratia publica", ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994. Anghel M. Ioan,"Personalitatea juridica si competentele Comunitatii Europene/Uniunii Europene", ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2007. Fuerea Augustin, " Manualul Uniunii Europene", ed. Actami, Bucuresti 2006. Mazilu Dumitru " Integrarea Europeana. Drept Comunitar si Institutii Europene ", ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Bianca Predescu, Ion Predescu, Aristide Roibu, "Principiul subsidiaritatii", RA Monitorul Oficial, Bucuresti,2001. Liviu-Petru Zapartan, "Constructia Europeana", Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000 Tratatul de la Lisabona, definitivat in 2007. www.europa.eu- site oficial al Uniunii Europene
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).