Subiectul pentru Lucrarea Obligatorie la Disciplina Istoria Economiei Mondiale - Politica Economica a Liberalismului

Cuprins referat Cum descarc?

Conjunctura istorica 3
Precursorii liberalismului economic 3
W. Petty 4
J Loke 4
Ettiene Bannat de Condilliac 4
Doctrina economica liberala 5
Geneza liberalismului economic 5
Trasaturile liberalismului economic 5
Dezvoltarea liberalismului economic 6
Evolutia liberalismului clasic economic 10
Contributia lui David Ricardo la evolutia liberalismului clasic economic 10
Contributia lui J.B. Say la sistematizarea economiei de piata 12
Liberalismul economic in Romania 13
Bibliografie 16


Extras din referat Cum descarc?

1. Conjunctura istorica
Perioada cuprinsa intre secolele XVII-XVIII a fost marcata de prefaceri importante in planul gandirii economice. Astfel, la mijlocul sec. al XVIII- lea, fiziocratii initiaza teoria unui "capitalism agrar", inspirat din experienta engleza si care nu exista la acea data in Franta decat in mod exceptional. Cu doua secole in urma, mercantilistii elaborasera, la randul lor, teoria unui "capitalism esentialmente comercial", "a unei economii care este in serviciul puterii, servindu-se in acelasi timp de putere pentru propriile scopuri". Revolutia industriala din Anglia secolului al 18-lea va reprezenta insa ocazia si suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea stiintei economice ca disciplina autonoma. Inca inaintea acestei perioade se infiintasera o serie de manufacturi care acum prospera, dezvoltand la randul lor, economia de piata. Masinismul ia amploare si se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin tehnic - suveica zburatoare, masina cu aburi etc. - vor dota industria engleza cu un potential urias de productie fata de cel existent pana atunci. Stiintele exacte, stiintele naturii cunosc o mare dezvoltare: mecanica, fizica, matematica si filozofia progreseaza.
2. Precursorii liberalismului economic
Trecerea de la mestesugurile medievale la atelierele capitaliste de tip manufacturier a dus la adancirea diviziunii muncii, la extinderea muncii salariate care la randul lor au condus la amplificarea si complicarea productiei, a circulatiei marfurilor, la extinderea economiei de piata. In aceste conditii s-a impus si dezvoltarea gandirii economice intrucat teoria mercantelista devenise prea ingusta, nu mai era in masura sa corespunda si sa rezolve noile cerinte ale dezvoltarii economice. In noile conditii nu mai era suficient critica mercantelismului, a gandirii si practicii sale, aparitia unei noi gandiri si proiectii economice. Au aparut noi reprezentanti ai unei noi gandiri ca: W. Petty, J. Loke, David Huna, in Anglia, Etienne Condiliac, in Franta, B. Franclin in America, W. Petty (1623 - 1687) prin gandirea sa s-a situat deschis pe pozitiile burgheziei industriale engleze. El si-a expus ideile economice in lucrari ca ,,Trat asupra impozitelor si contributiilor" - 1662 si ,,Aritmetica politica".
W. Petty a folosit ca metode de sustinere a ideilor sale statistica si descriptiva.
Totodata Petty a fost primul ganditor care a transferat problema economica din sfera circulatiei in cea a productiei. Cea mai importanta contributie a lui W. Petty la dezvoltarea gandirii economice o constituie inceputul teoriei valorii bazate pe munca si de aici a teoriei valorii. W. Petty face distinctie intre pretul natural al marfii determinata de munca cheltuita pentru obtinerea acesteia si pretul de piata inteles ca expresia in bani a valorii marfii. Marimea valorii este determinata de cantitatea de munca cheltuita pentru producerea marfii si se afla in raport direct proportional cu timpul de munca si invers proportional cu eficienta sau productivitatea muncii. Dupa el, munca da valoare marfii, iar marfurile sunt egale cand ele incorporeaza aceeasi cantitate de munca.
Conceptia lui W. Petty a avut si unele limite astfel:
- el confunda valoarea cu utilitatea sau valoarea de intrebuintare;
- de asemenea el apreciaza eronat ca masura marimii valorii este data de timpul de munca individual cheltuit de fiecare producator pentru obtinerea marfii;
- pentru Petty valoarea marfii este identica cu valoarea de schimb pe care o dau banii, si in consecinta munca creeaza valoare numai in situatia in care produsul muncii poate fi transformat in bani.
Pornind de la conceptia asupra valorii W. Petty a incercat sa explice si alte categorii economice ca: renta funciara, dobanda, salariul, plusprodusul, pretul pamantului.
Renta funciara este exprimata de W. Petty ca valoare care ramane dupascaderea cheltuielilor de productie (salarii si consumuri materiale) din valoarea produselor agricole. In lucrarile sale apare pentru prima data notiunea de renta diferentiata determinata de fertilitatea diferita a terenurilor si de deosebirile in ce priveste departarea de piata.
Salariul - marimea acestuia este determinata de valoarea mijloacelor de subzistenta necesara lucratorului pentru a trai, a muncii si a-si intretine familia. El constata ca lucratorul consuma mai multa munca decat ii este necesar pentru producerea mijloacelor de subzistenta de care are nevoie restul el l-a identificat cu plus produsul pe care l-a identificat cu renta funciara. Desigur, multe dintre conceptiile sale sunt confuze si chiar gresite, dar in ansamblu, prin gandirea novatoare promovata el a deschis drumul spre transformarea economiei intr-o ramura distincta, autonoma a stiintei.
J. Loke (1632 - 1704) 
De pe pozitii filozofice J. Loke a abordat atat teme politice dar si economice. Din cadrul problemelor economice, el s-a ocupat de cea a schimbului considerand ca valoarea banilor este relativa, fiind determinata de cantitatea de marfa aflata in circulatie.
Ettiene Bannat de Condilliac a initiat primele reflectii in favoarea teoriei intemeiata pe utilitate si varietate. Sintetizand putem aprecia ca gandirea mercantelista si ganditorii de la sfarsitul sec. al XVII- lea, prin conceptiile afirmate au deschis calea cercetarii sistematice a economiei, pregatind astfel terenul unei cercetari reale, obiective, a unei tratari sistematice a problemelor economice.
3. Doctrina liberala economica
A. Geneza liberalismului economic
Prin persistenta in timp si spatiu, universalitatea, utilitatea si eficienta sociala pe care a administrat-o, liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante elaborate doctrine ale societati moderne si contemporane. Timp de mai multe secole liberalismul e constituit in special pentru societatea europeana, temeiul marilor prefaceri politice, economice, spirituale si nationale, inclusiv a unui nou model de gandire, conduita politica si economica. Acelasi liberalism a constituit pentru cele mai multe tari si popoare drept fundamentul ideologic al luptei nationale, a realizari sau desavarsiri unitatii nationale, a castigari independentei politice si economice sau a asezarii pe principii noi moderne a dezvoltarii ulterioare a vietii sociale.
Doctrina cu caracter universal, liberalismul a dat temei si sens dezvoltarii umanitatii, contribuind in mod hotarator la aparitia, dezvoltarea si consolidarea unui nou mod de productie si de viata, a unui nou tip de societate umana bazata pe noi principii si relatii interumane, pe un nou mod de organizare si conducere a societatii.
Pentru prima oara termenul de liberalism apare la lexicograful Claude Boiste in 1823, fiind asociat cu lupta pentru libertate a burgheziei si avand o dubla semnificatie atat politica cat si economica.
In general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si revendicarilor innoitoare din societatea europeana dintre mijlocul sec. al XVII-lea si al XIX-lea. In primele sale manifestari liberalismul a vizat domeniul politic fiind sinonim cu inlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a reprezentativitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor.
In plan economic in esenta sa liberalismul urmarea:
- inlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii iobagiste;
- inlaturarea oricarui fel de constrangere economica;
- diminuarea si restrangerea rolului statului in viata economica;
- proclamare libertatii tranzactiilor economice.
Raspandirea si dezvoltarea liberalismului economic a avut loc in ritmuri si conditii foarte diferite de la o tara la alta, in functie de imprejurarile concrete nationale si internationale. In Franta, liberalismul economic a fost consacrat de revolutia burgheza din 1789, in Anglia evolutia liberalismului a inceput mai devreme si a invins definitiv abia la mijlocul sec. al XIX-lea prin abolirea ''legilor cerealelor'' - 1846, in unele din tarile din Europa Rasariteana, primele semne ale liberalismului economic apar catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator.


Fisiere in arhiva (1):

  • Subiectul pentru Lucrarea Obligatorie la Disciplina Istoria Economiei Mondiale - Politica Economica a Liberalismului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!