Structura Economiei Rurale în Județul Timiș

CAP. 1.

JUDEŢUL TIMIŞ INFORMAŢI GENERALE

Judeţul Timiş este situat în vestul ţării, în regiunea istorică Banat, România. După suprafaţă este cel mai mare judeţ al României. Numele său provine de la râul Timiş.

Aşezarea geografică a judeţului Timiş îi conferă acestuia o amplasare privilegiată, fiind cel mai vestic judet al României. Se învecinează la Vest cu judetul Csongrad - Ungaria si la Sud-Vest cu provincia Voievodina - Serbia, legătura între cele doua judete fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moraviţa şi Jimbolia. Judeţele române vecine cu judeţul Timiş sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est si Caras - Severin la Sud-Est. Timişul, cel mai mare judeţ al ţarii (8697 km pătraţi), beneficiază de un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestica si centrala, zona deluroasă continuată cu relief montan, în partea estică. Teritoriul judetului este traversat de râurile Timiş şi Bega, iar clima este plăcută, temperat-continentală cu influenţe mediteraneene.

Resedinţa judeţului, municipiul Timişoara, supranumit şi "orasul rozelor" , este şi cel mai important oraş al Regiunii Vest a României. Acesta este asezat pe cursul râului Bega şi este un oraş cosmopolit locuit de peste 350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari şi alte etnii. Simbol al democraţiei, solidarităţii, toleranţei si spiritului de iniţiativa, Timişoara este un oraş vestic nu numai prin asezare, ci şi prin mentalitatea de vocaţie occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu tradiţia culturală şi performanţele economice.

Lugojul, cel de-al doilea municipiu al judeţului, este aşezat pe cursul râului Timiş, la intersecţia a doua importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 50.000 locuitori) şi punct de importanţa economică a judeţului Timiş. Valorile culturale şi renumitele concerte de muzica corală, secondate de atracţiile turiştice, l-au făcut cunoscut în trecut ca si "capitala culturii bănăţene".

1.1. Istorie

Istoric, continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.).

Regiunea istorică Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetătii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv până în anul 1716, când Timisoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă.

După cucerirea Timisoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive cu populatie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii si imprimă o nouă dinamică a dezvoltării economice.

Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de constructii, ceea ce face ca judetul Timis să se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.

După Primul Război Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioada prosperă în care se înfiintează primele institutii de învătământ superior si creste numărul institutiilor culturale. Această evolutie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al al Doilea Război Mondial.

Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupă si în prezent.

Istoria contemporană este semnată de Timisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist au aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului uman primind titulatura de oras martir al României.

1. 2. Relieful

Forma de relief predominanta este campia, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.374 m).

Clima este temperata de tranzitie cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,7º C (1901 - 1990), inregistrandu-se maxima de 41º C in data de 16.08.1952 si minima de - 35,3º C in 29.01.1963.

1.3. Reteaua hidrografică

Teritoriul judeţului Timiş este străbătut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timiş. In nord işi urmeaza cursul, de la est spre vest, raurile Mureş şi Aranca.

1.4. Economia

In subsolul judeţului Timiş se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sannicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea, ape minerale la Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.