Stabilirea Pretului si Problema Monopolului

Extras din referat Cum descarc?

Termenul de pre]uri administrate a fost introdus ;n dezbaterile publice ;n anii 3o cu scopul de a face deosebirea dintre pre]urile stabilite de cerere [i ofert [i pre]urile presupuse a fi stabilite unilateral de ctre v=nztori. De atunci, termenul a fost larg utilizat, mai ales de cei care cred c sistemul economic al SUA este dominat de ctre marile corpora]ii. Unii critici au acuzat economi[tii profesioni[ti c ignor rolul pre]urilor administrate, ;n economia american [i c sus]in c toate pre]urile sunt stabilite de cerere [i ofert. Potrivit majorit]ii acestor critici, economia american este astzi, pe larg, controlat de monopoli[ti [i oligopoli[ti care nu acord aten]ie cererii [i ofertei, dar folosesc, ;n schimb, puterea lor de pia] pentru a manipula pre]urile ;n concordan] cu egoismul [i interesele lor ;nguste.
Este imposibil de a analiza vreuna din aceste acuza]ii fr a avea mai ;nt=i o prere clar despre ceea ce se ;n]elege prin termenul de felul pre]urilor administrate [i de monopol.
Tactica prin care, de regul, ne-am permis s o facem a fost asuma]ia implicit c, pe orice pia] privim, sunt at=t de mul]i cumprtori [i v=nztori, ;nc=t nici unul dintre ei nu are puterea s influen]eze pre]ul prin ac]iuni individuale.
CINE SE CALIFICA DREPT MONOPOLIST
Incepem cu cuv=ntul monopol rezultat din limba greac ;nsemn=nd "singurul v=nztor". Exist vreun monopolist ;n sensul strict al cuv=ntului. Incerca]i s v g=ndi]i la ceva care este v=ndut exclusiv de un singur v=nztor.
Am ;ncercat s v convingem c monopol este un cuv=nt extraordinar de ambiguu. Deoarece fiecare poate sau nu poate fi v=nztor unic, ;n func]ie de felul ;n care definim produsul v=ndut. In plus, nu exist un mod satisfctor de a hotr; ;n toate cazurile c=t de larg sau de restr=ns trebuie s fie conceptul de definire a unui produs.
ALTERNATIVE, ELASTICITATE SI PUTERE DE PIATA
S ;ncercm deci, o alt metod de abordare. Ce ar fi a[a de neplcut dac am gsi vreun vnztor unic ? Dac gsim un caz ;n care exist ;ntr-adevr un singur v=nztor, clientul nu are nici o alt alternativ. Nimeni nu vrea s rm=n fr nici o alternativ. Cu c=t avem mai pu]ine alternative, cu at=t mai slab este pozi]ia noastr [i cu at=t mai u[or putem fi ;n[eia]i.
Nici un v=nztor nu este monopolist ;n sensul cel mai strict al cuv=ntului deoarece nu exist un asemenea lucru ca o cerere perfect rigid. Nici un v=nztor nu ;l ia pe cumprtor total prin surprindere. Pe de alt parte, foarte pu]ini v=nztori se confrunt cu curbe de cerere perfect elastic. Orice cerere mai pu]in dec=t complet elastic, ;nseamn c v=nztorii continu s ;nregistreze ceva afaceri chiar dac majoreaz pre]rile, ceea ce la r=ndul su ;nseamn c v=nztorii au cel pu]in o fr=m de putere pe pia]. 
Elasticitatea cererii reflect disponibilitatea de ;nlocuire, c=nd celelalte elemente rm=n neschimbate, cu c=t sunt mai multe bunuri de ;nlocuire pentru un produs, cu at=t mai elastic va fi cererea pentru acel produs. Puterea de pia], este deci, privit ca o chestiune de rang [i ca fiind invers propor]ional cu elasticitatea cererii. Definit ;n acest mod termenul de putere de pia] are un ;n]eles despre care putem vorbi [i pe care ;l putem folosi. Dar, nu am gsit ;nc o defini]ie util cuv=ntului monopol.
Pentru a exemplifica c=t mai bine caracteristicile pie]ei de monopol lum cazul urmtor.
Prima parte a acestei lucrari se ocup de o firm--monopol care cere un singur pre] pentru produsul ei. Profiturile firmei ca [i cele ale tuturor firmelor, vor depinde de rela]ia existent ;ntre costurile sale de produc]ie [i veniturile ob]inute din v=nzri.
Costul [i venitul pe termen scurt 
Dupa cum stim, forma de U a curbelor costului pe termen scurt sunt o consecin] a legii randamentelor descresctoare. Deoarece aceast lege se aplic condi]iilor ;n care sunt produse bunurile [i nu structurii pie]ei ;n care sunt v=ndute, firmele -monopol au curbe de costuri, pe termen scurt, ;n form de U, exact a[a cum au firmele perfect competitive.
Deoarece o firm monopl este singurul productor al produsului pe care ;l vinde, curba cererii sale este identic cu curba cererii de pia] pentru acel produs. Curba cererii de pia] care ilustreaz cantitatea total pe care cumprtorii o vor solicita corespunztor fiecrui pre], arat, de asemenea, care va fi cantitatea pe are firma-monopol va fi capabil s o v=nd corespunztor fiecrui pre]. Astfel, firma-monopol , spre deosebire de firmele perfect competitive, se confrunt cu o curb a cererii cu pant negativ. Aceasta ;nseamn c se confrunt cu un schimb ;ntre pre]urile pe care le cere [i cantitatea pe care o vinde. V=nzrile pot fi crescute numai dac pre]ul este redus, iar pre]ul poate fi crescut numai dac v=nzrile sunt reduse.


Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Pretului si Problema Monopolului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!