Specificul și Cadrul lor General de Manifestare

O trasatura a economiei contemporane consta în aceea ca, desi factorii interni ramân decisivi, performanta unei economii nationale este conditionata într-o masura însemnata de participarea la circuitul economic mondial, la afacerile internationale. Influentele factorilor externi, transmise prin sistemul relatiilor economice internationale, sunt pe cat de numeroase, pe atât de complexe si de contradictorii. Ele stau, într-o mare masura la baza bogatiei si prosperitatii unor firme, a unor tari, dar si a saraciei si marasmului economic din zone întinse ale lumii.

Dezvoltarea relatiilor economice si adâncirea interdependentelor economice se reflecta în diferite fenomene cantitative si calitative din economia mondiala. Astfel, adâncirea interdependentelor economice internationale este atestata si de ritmurile înalte de dezvoltare a comertului mondial, fara precedent în perioadele anterioare secolului XX, (secol în care s-a realizat si o ampla diviziune internationala a muncii).

Totodata, are loc o diversificare considerabila a componentelor si fluxurilor relatiilor economice internationale. Astfel, relatiile economice internationale cunosc în prezent numeroase forme de manifestare care într-o anumita masura se împletesc, dar care au si o existenta de sine statatoare, cu evolutii si caracteristici proprii. În aceasta privinta, cele mai importante sunt:

- comertul international cu marfuri tangibile

- comertul cu servicii (servicii tehnice, bancare, transportuir, turism etc.)

- circulatia internationala a capitalului si alte relatii financiare

- cooperarea economica internationala

- fluxurile monetar-valutare, etc.

Consecintele spectaculoase ale progresului tehnico-stiintific asupra interdependentelor, în sensul adâncirii acestora, se reflecta în mutatiile structurale care au loc în domeniul relatiilor economice internationale. În ceea ce priveste comertul international, asistam la o diversificare a comertului cu marfuri tangibile prin aparitia de noi produse, în special din domeniul masinilor si utilajelor, al produselor chimice, dar si al altor ramuri si sectoare de productie, precum si prin cresterea fara precedent a comertului cu servicii.

Astfel, a crescut ponderea produselor industriale prelucrate, în volumul exporturilor mondiale, iar cea a masinilor si a utilajelor s-a dublat în circa 40 ani (1950-1990), în unele tari cresterea fiin dmult mai mare. Între toate aceste aspecte, analiza atenta a realitatii pune în evidenta faptul ca cel care poseda o oferta competitiva de produse industriale, superior prelucrate, cu un grad ridicat de noutate detine cheia în comertul mondial. Aprecierea, întâlnita uneori în literatura economica, conform careia cresterea economica s-ar fi decuplat de problema materiilor prime, este evident usor exagerata. Aceasta apreciere pleaca totusi de la anumite considerente reale, cum ar fi: reducerea consumului specific; miniaturizarea unor produse ale tehnicii de vârf; precum si de deteriorarea pe termen lung - în planul schimburilor comerciale - a raportului dintre pretul materiilor prime si cel al produselor prelucrate , în favoarea celor din urma. Aceasta deterioarare poate fi privita ca si o consecinta a progresului tehnico-stiintific si a unor politici monopoliste în domeniul preturilor.

Comertul international ci servicii (turism, transporturi si servicii bancare, mai ales cele datorate dezvoltarii informaticii) se impune ca un flx extrem de dinamic, ajungând la peste 40% din valoarea comertului mondial. De asemenea, fluxurile monetare si cele de capital au dobândit o importanta deosebita, rulajul annual al acestora depasind substantial pe cel al comertului cu produse.

Diversificarea afacerilor internationale are loc nu numai în ceea ce priveste obiectul acestora, dar si în privinta mijloacelor si a tehnicilor de realizare. O serie de tehnici mai vechi cum sunt: licitasiile, bursele internationale, operatiunile de reexport, comertul în contrapartida s.a. s-au dezvoltat si în special s-au modernizat în ceea ce priveste mecanismele de realizare, încât seamana foarte putin cu formele existente în urma cu 40-50 de ani. De asemenea s-au impus si o serie de tehnici noi de comert exterior de tip consulting-engineering, transferuri de tehnologie, leasing, franchising, operatiuni de switch, cooperari internationale în productie, în stiinta, tehnologie, în comert, turism, în domeniul financiar-bancar etc.

O expresie convingatoare a dezvoltarii relatiilor econmice internationale o constituie si extinderea ariei geografice în care se realizeaza afacerile internationale, cresterea numarului de tari si de firme atrase masiv în circuitul economic mondial. Concomitent cu dezvoltarea si diversificarea afacerilor internationale se mentine si se accentueaza insttabilitatea în diferite componente ale acestora, fapt care impune exigente sporite fata de managementul contemporan al relatiilor economice internationale (ex: esexul negocierilor de la Seattle, din cadrul O.M.C.).

În prezent, numeroase tari si firme îsi reconsidera pozitiile, iar cautarea unor modele noi, viabile, este foarte frecventa, aceasta desfasurându-se cel mai adesea pe un fond confuz de idei, fara demersuri clare, de perspectiva, si ca atare prin folosirea unor instrumente de actiune discutabile si vulnerabile.

Bazate pe diviziunea internationala a muncii si create în contextul formarii si dezvoltarii pietei mondiale, relatiile economice internationale au devenit în acest sfârsit de mileniu o structura fundamentala pentru tot ceea ce inseamna viata economica, indiferent de cadrul spatial în care aceasta se deasfasoara. De la comert si pâna la consulting, de la turism si pâna la investitiile de capital, relatiile economice mondiale dau noi surse de progres pentru numeroase regiuni ale planetei.

2. Rolul relatiilor economice internationale

În general, putem afirma cu detasare, ca au un rol pozitiv, contribuind la dezvoltarea economico-sociala a diverselor zone ale lumii. Nu trebuie scapat din vedere, ca totusi, relatiile economice internationale se desfasoara pe fondul propagarii unor interese diverse, de cele mai multe ori contradictorii, astfel încât unii dintre cei care participa la relatiile economice internationale cel putin pentru o perioada de timp stagneaza sau regreseaza, dar nu din cauza relatiilor în sine, ci datorita incapaitatii lor de a le folosi în mod favorabil. Prin urmare, este foarte important ca relatiile economice internationale sa fie percepute în mod realist si nu idilic, sentimental. Din acest punct de vedere (realist), ele dezvaluie faptul ca sunt terenul de manifestare a unei acerbe lupte de concurenta, chiar daca aparentele sugereaza în prezent o anumita “relaxare”. Întrucât regulile economiei de piata functioneaza cu toata intensitatea în schimburile economice internationale, au câstig de cauza cei mai buni competitori, respectiv cei ce stiu si pot sa foloseasca pârghiile si mecanismele cu care este dotat din plin ecest paienjenis al economiei mondiale.