Somajul în Republica Moldova

I. Actualitatea temei

Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor.

- şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea şomajului. Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).

Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuţie (salar) mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariţia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acţiunile ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi, deşi pe termen lung , automatizarea are drept consecinşă creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, reflectându-se în creşterea cantităţii şi a diversitaţii bunurilor şi serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creşterea cererii pe piaţa muncii (mai multe locuri de muncă).

Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:

Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece deşin suficiente resurse materiale;

- Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizaţiei de şomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Şomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul involuntar).

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul I 2009 1

Biroul Naţional de Statistică aduce la cunoştinţă publicului că în trimestrul I 2009 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1181,0 mii persoane, fiind în descreştere cu 3,3% (-40,1 mii) faţă de trimestrul I 2008. Acest fapt a fost determinat în principal de scăderea numărului populaţiei ocupate (-64 mii), în special a populaţiei ocupate în agricultură (-88 mii). Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a micşorat de la 94,5% la 92,3%, iar ponderea şomerilor a crescut de la 5,5% la 7,7%.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,2%) a depăşit puţin ponderea femeilor (48,8%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost practic egală cu cea a populaţiei active din mediul urban (respectiv, cîte 50,0%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 39,9%, fiind în uşoară descreştere faţă de valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (41,7%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 43,1%, în comparaţie cu rata pentru femei – 37,0%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,7% în mediul urban şi 34,8% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,4%, iar în categoria 15-64 ani (vârstă de muncă aplicată în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) – 44,6%, micşorându-se cu 2,1 p.p. faţă de nivelul trimestrului I 2008.

Populaţia ocupată a constituit peste 1090 mii persoane, micşorându-se cu circa 5,5% faţă de trimestrul I 2008. Ca şi în cazul populaţiei active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,2% bărbaţi şi 49,8% femei) sau pe medii (49,5% mediul urban şi 50,5% mediul rural).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 36,8%, înregistrând o scădere cu 2,6 p.p. în comparaţie cu tr. I 2008. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (39,0%) în comparaţie cu femeile – 34,9%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut valoarea 42,7% în mediul urban şi 32,5% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 43,4%, a populaţiei în de vârstă de 15-64 ani - 41,1% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 24,1%.