Șomajul

Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60.

Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat.

Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru?

Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp ancat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia (sau recesiunea in masura sa o opreasca)va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri.

MASA SOMERILOR

Cei apti de munca si care nu sunt totusi inclusi in forta de munca sunt fie batrani, fie casnice sau poate fi vorba de indivizi care doresc sa lucreze dar au fost descurajati de de greutatile intampinate in gasirea unui loc de munca. Pe noi ne intereseaza insa in mod special acea parte a fortei de munca reprezentata de someri. In fiecare moment exista un numar dat de someri, acest numar scazand si crescand necontenit.

Exista patru modalitati prin care o persoana poate deveni somera:

1. Este nou intrata pe piata muncii - pentru prima oara in cautarea unei slujbe - sau revine pe aceasta piata - reintra din nou in forta de munca dupa ce renuntase la cautarea unui loc de muncatimp de 4 saptamani;

2. Persoana a fost eliberata temporar din functia detinuta.Este vorba de o suspendare de peste o saptamana, fara plata, initiata de angajator, fara a cauza prejudicii angajatului;

3. Este vorba de o persoana care paraseste un anumit post in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera in perioada intermediara;

4. Muncitorul isi pierde definitiv slujbe fie pentru ca a fost concediat fie pentru ca firma pentru care a lucrat a dat faliment. Aceasta situatie e cunoscuta sub numele de 'demisii voluntare' sau mai simplu, pierderea serviciului.

Cresterea numarului de someri e compensata de iesirile din masa somerilor. Exista in esenta 3 moduri de iesire din somaj:

1. persoana este angajata intr-un nou post;

2. o persoana temporar suspendata este rechemata la lucru;

3. persoana respectiva aflata in somaj inceteaza sa-si mai caute de lucru si, prin definitie, paraseste forta de munca. S-ar putea ca nu peste multa vreme persoana in cauza sa incepa sa-si caute din nou un loc de munca.

Piata fortei de munca se afla in continua schimbare. Care sunt factorii care determina rata somajului si numarul total al somerilor? Somajul creste atunci cand intrarile depasesc iesirile. Astfel somajul creste odata cu sporirea numarului demisiilor, al suspendarilor si al noilor intrari pe piata muncii, deoarece noii intrati au nevoie in mod obisnuit de o perioada mai lunga de timp pentru a se angaja. Reducerea somajului se realizeaza prin majorarea ritmului angajarilorsi prin cresterea numarului celor ce parasesc forta de munca.

DURATA SOMAJULUI

Operioada de somaj se defineste ca fiind perioada de timp in care individul s-a aflat in mod continuu in somaj. Durata somajului este madia lungimilor prioadelor de somaj. La o rata data a somajului, cu cat durata somsjlui e mai scurta, cu atat fluxurile sunt mai mari.

Trebuie neaparat sa facem distinctie intre perioadele deja incheiate de somaj si perioadele aflate inca in desfasurare. In fiecare moment exista in economie un numar de someri, si ne putem intreba de cata vreme se afla acestia in situatia respectiva. Unii someri vor parasi curand aceasta postura altii vor ramane inca multa vreme in aceeasi situatie. Rezultatul cel mai evident este ca, ulterior unei recesiuni, durata somajului este mare; dupa cativa ani de expansiune, ea va fi relativ redusa.

Dar ne intereseaza si durata fizica a perioadelor de somaj si, pentru a obtine aceasta informatie, trebuie sa analizam perioadele incheiate si nu pe cele in curs. Rezulta in urma analizelor cateva trasaturi ale somajului:

1. indiferent de situatia de pe piata de munca, mai mult de jumatate din perioadele de somaj incheiate au o durata mai mica de o luna. Aceasta vine in sprijinul ideii ca majoritate experiaentelor legate de somaj sunt de scurta durata.

2. durata mediana a perioadelor de somaj incheiate, desi scurta este influentata de conditiile de pe piata munci. In timpul unei recesiuni ca cea din 1975, durata mediana a depasit cu peste 50% valorile atinse in anii de expansiune economica.

3. aproape jumatate din perioadele de somaj a avut ca efect retragerea persoanei din forta de munca, si aceasta independent de situatia pietei de munca. Acest fapt reflecta frecventa ridicata a muncitorilor descurajati, astfel ca din aceasta perspectiva, durata mediana scurta a somajului trebuie interpretata cu atentie; ea nu inseamna ca indivizii isi gasesc imediat un loc de munca.