Tranzitia la economia de piata inceputa in urma transformarilor politice ce au avut loc in Decembrie 1989 confrunta societatea romaneasca cu una din cele mai acute si mai dureroase problem specifice economiilor capitaliste: somajul.
Economia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat era promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. Aceasta politica era sustinuta in primul rand de rata inalta de industrializare (una din cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) si, in al doilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bugetul de stat, ceea ce permitea o angajare suplimentara de personal. Cu toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj ascendent, nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane84, dimensiunea somajului la momentul respectiv poate fi aproximata prin necesitatea noului guvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa 500.000 de locuri de munca. Somajul in anul 1989 poate fi echivalat la cca. 5% din forta de munca .
Acest somaj, nerecunoscut de vechiul regim, a explodat pur si simplu in conditiile schimbarilor esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in 1992 rata somajului era de aproape 9%. Somajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave care afecteaza in egala masura economia si societatea. Dupa cum afirma Sigmund Freud, munca este legatura cea mai puternica intre individ si realitate. Pornind de la aceasta afirmatie, deducem ca somajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii in sine, erodarea legaturilor cu comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. Pe termen lung, un somaj cronic poate sa constituie o amenintare pentru democratie.
Din aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind in acest scop metodele si tehnicile riguroase oferite de statistica. Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literature de specialitate, trebuie precizat ca, la origine, notiunea de somaj era sinonima cu aceea de "inactivitate". Cuvantul "somaj" din limba romana provine din cuvantul francez "chomage". La randul sau, acesta deriva din latinescul "caumare", fiind provenit de la cuvantul grec "cauma", care inseamna "caldura mare", din cauza careia inceta orice activitate.
Definirea indicatorilor statistici ai somajului
Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri:
- indicatori absoluti;
- indicatori relativi.
Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. Ei se exprima in "persoane" ("mii persoane") si se determina pentru anumite perioade de referinta: lunar, trimestrial sau anual. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice, ca: varsta, sex, stare civila, dar si tinand cont de pregatirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.
O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata (sub un an) si un somaj de lunga durata (pe o perioada mai mare de un an). Somerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o categorie economica a carei definire a suscitat numeroase abordari.
Sa retinem din definitiile enumerate ca efectivul somerilor se determina in statistica romaneasca in doua variante: Somerii inregistrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala.
Somerii in sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani si peste care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;
- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi: inscrierea la Oficiul de forta de munca si somaj sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi sau raspunsuri la anunturi, apel la rude, prieteni, sindicate etc.;
- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de munca;
Sunt incluse, de asemenea:
- persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;
- persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.
Indicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti indicatori macroeconomici: rata somajului. Aceasta se determina prin raportarea numarului total de someri la populatia activa si se exprima in procente. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de politica economica. Ca relatie generala de calcul, rata somajului se determina prin raportarea unui indicator care exprima somajul (numarul de someri-S) si un alt indicator care masoara populatia de referinta, cel mai adesea populatia activa (Pa):
S
Rs =? 100(4.1)
Pa
Concret, acest indicator se poate determina in modalitati variate. Relatiile de calcul pot sa difere in practica, in functie de legislatia nationala sau de informatiile disponibile. Diferentele care apar sunt determinate de elemente cum sunt:
- Termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau, de exemplu, populatia in limitele varstei de munca.
- Continutul indicatorilor primari luati in calcul;
- Sursele de colectare a informatiilor;
- Metodologia de calcul.
1. Albu, C., Dan, D., ,,Ancheta asupra for?ei de munca in gospodarii (AMIGO) - martie 1994", in Revista Romana de Statistica, nr. 10-11/(1994), pp. 59-61
2. Neagu, G. ,,Educa?ie, inser?ie ?i mobilitate profesionala", in Calitatea vie?ii, XV, nr. 1-2/2004
3. Pavelescu, F. M., ,,Comportamentul ofertei de for?a de munca in contextul transformarii economiei", in Oeconomica nr. 1/2003, pp. 99-123
4. Stan, M.-D. ,,Excluziunea pe pia?a muncii", in Calitatea vie?ii, XV, nr. 3-4/2004
5. ,,Somajul in sens BIM din Romania", in Revista Romana de Statistica, nr. 4/1995, p. 14
6. Anuarul Statistic al Romaniei 1991, 1996, 2003, 2004
7. Ancheta asupra for?ei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994, 2003, 2004, 2005
8. Condi?iile de via?a ale popula?iei din Romania, Institutul Na?ional de Statistica, Bucure?ti, 2003
9. Proiec?ia principalilor indicatori macroeconomice in perioada 2006-2010, Comisia Na?ionala de Prognoza, 2006
10. Raport anual 2004, Agen?ia Na?ionala pentru Ocuparea For?ei de
Munca, 2005
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
