Sistemul Just în Time

Cap.1 INTRODUCERE ÎN NOŢIUNEA „JUST IN TIME”

1.1. APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI JUST IN TIME

Ideea sistemului Just In Time (JIT) aparţine lui Kiichiro Toyota, fondatorul Toyota Motor Corporation, în anii 1930 .

JIT a fost pus la punct în Japonia în anii ’70 în fabricile constructoare de automobile Toyota. Această metodă este un ansamblu de tehnici cantitative de gestiune şi de aici, aproape o soluţie globală de organizare şi chiar o filozofie .

Conceptul JIT a fost dezvoltat de japonezul Taiichi Ohno din nevoia de a furniza un sistem de producere a unui număr mic de mai multe tipuri diferite de automobile, diferit de sistemul american care producea cantităţi mari din acelaşi tip de produse .

JIT este o inovaţie şi trăsăturile de bază au fost elaborate şi perfecţionate de Toyota . Dar în producţia JIT nu e nimic unicat japonez. Ea poate fi folosită oriunde.

Conceptul JIT a fost denumit în diferite feluri:

• ZIPS (Zero Inventar în Sistemul de Producţie);

• MAN (Materiale Conform Cerinţelor);

• MIPS (Inventar Minim în Sistemul de Producţie);

• Producţie fără stocuri; Prelucrare în flux continuu;

• Kanban; Sistemul Toyota;

• Sistemul Ohno (după Taiichi Ohno, vicepreşedintele Toyota) .

1.2. CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI JUST IN TIME

JIT este un sistem de producţie care produce şi livrează doar atât cât este nevoie şi doar în cantitatea necesară, conform solicitării clientului .

JIT sau „exact la momentul potrivit” este o filozofie organizaţională ce se fundamentează pe ideea că activitatea de producţie trebuie calculată şi proiectată cu mare precizie astfel încât stocurile să fie reduse la minim. Succesul unei abordări de tip JIT este însă condiţionat nu numai de matematica unei eficienţe stricte a procesului de producţie, de mijloace de producţie uşor adaptabile unei cereri diverse, arta în echilibrul cerere-ofertă dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii mai ales pentru materia primă de strictă necesitate .

JIT se bazează pe conceptul de nivelare a producţiei . Totodată la baza acestui sistem se află şi conceptul Heijunka.

Conceptul JIT înseamnă reducerea stocurilor şi a pierderilor sau maximizarea fluxurilor de utilizare a resurselor pentru realizarea produselor finite. Reprezintă scopul cel mai provocator şi mai complex al filozofiilor kaizen, fiind rezultatul a trei principii enunţate prin: „Take Time”, „Pull System” şi „Flow Production” .

Take Time – timpul necesar pentru a produce o ieşire în procesul de producţie şi se stabileşte în funcţie de rata de cumpărare a acelui produs.

Pull System – adoptarea unui flux de resurse care să permită înlocuirea acelor resurse care au fost epuizate.

Flow Production – presupune evoluţia produsului de la o etapă la alta, astfel încât în cadrul fiecărei etape să se facă doar ceea ce este necesar pentru trecerea la următoarea etapă.

1.3. FUNDAMENTELE ŞI STRATEGIA SISTEMULUI JUST IN TIME

Sistemul JIT are ca rezultat un inventar mult mai mic, costuri scăzute şi calitate bună .

În obţinerea produselor materiale şi a serviciilor de înaltă calitate s-a impus în ultimul timp conceptul JIT, exact la timp .

În domeniul metodelor de coordonare ale proceselor de producţie, metoda JIT s-a impus în ultima perioadă, fiind considerată de specialişti o condiţie esenţială a competitivităţii. Pentru unii, JIT înseamnă doar planificarea şi controlul producţiei pe nivele, pentru alţii, reprezintă o filozofie de producţie ce afectează şi implică toate subsistemele din cadrul unei organizaţii .

Scopul JIT este de a elimina total risipa, pentru a atinge cea mai bună calitate posibilă, cele mai scăzute costuri posibile şi timpii cei mai scăzuţi de producţie şi livrare .