Sistemul de Educatie Doctorala in Germania

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere 2
2. Structuri organizationale 3
3. Structura programelor doctorale 4 
3.1. Tipuri de programe 4 
3.2. Durata 5
3.3. Coordonare 5
4. Politici de acces si admitere 6
5. Statutul doctoranzilor 6
6. Finantare 7
7. Asigurarea calitatii 7
8. Concluzii 8
Bibliografie 9


Extras din referat Cum descarc?

1. Introducere
Recunoscut azi in cele mai multe tari din Europa ca ciclul trei de invatamant superior (in conformitate cu Procesul Bologna), ca "postgraduate education" sau ca "research trainning" doctoratul are o istorie indelungata. In acceptiunea generala in care este perceput astazi ca o diploma de educatie optionala, recunoscuta international, expresie a unei calificari profesionale standard superioare, importanta pe piata muncii care permite intrarea in cercetare si in lumea academica, doctoratul isi are originea in Europa medievala unde o diploma de acest tip avea menirea de a oferi o licenta de predare. 
Educatia doctorala a fost in permanenta schimbare si adaptare la cerintele momentului dar in ultima perioada de timp procesul de reformare a devenit mai accentuat. Lider de piata in producerea de doctorate academice si vocationale si in recrutarea de talente dinafara granitelor sunt Statele Unite ale Americii care au beneficiat de mult timp de un invatamant de masa, inclusiv de producerea la scara mare de absolventi cu studii superioare si de doctori.
Europa vine din urma dorind sa fie competitiva pe plan global. Pentru asta are nevoie sa isi creasca potentialul de cercetare si inovatie, sarcina care revine in mod firesc in responsabilitatea universitatilor. Schimbarile recente din educatia doctorala din Europa reflecta si sunt o consecinta a Procesului Bologna, a ambitiosului angajament inclus in Agenda Lisabona de a avea pana in anul 2010 700,000 cercetatori si de a investi 3% din PIB la nivel European in cercetare dupa modelul american sau japonez. Cu precadere dupa anul 2005 Europa cauta cu efervescenta solutiile adecvate pentru a produce un Spatiu European al Invatamantului Superior si un Spatiul European al Cercetarii care sa fie destinatii de studiu si cercetare atractive si competitive la nivel global, pentru a creiona un mediu de cercetare axat pe excelenta, care sa puna accent pe inter si multidisciplinaritate, diversitate culturala si mobilitate. 
Se observa deci peste tot in lume o preocupare din ce in ce mai intensa pentru regandirea programelor si sistemelor de educatie doctorala, astfel incat acestea sa se adapteze la noua societate bazata pe cunoastere si inovare, la fenomenul globalizarii care a schimbat din temelii normele sociale si temporale, la noua configurare a pietii muncii, la dezvoltarile tehnologice fara precedent, la noile evolutii demografice, la noul tip de profil si la cerintele actuale ale aspirantilor la doctorat. 
Conform legii fundamentale germane, responsabilitatea privind invatamantul revine in primul rand statelor (landurilor) Republicii Federale. Cadrul creat de legea federala a invatamantului este unul foarte general, care nu trateaza aproape deloc problema doctoratelor. Ca atare, legislatiile specifice fiecaruia dintre cele 16 landuri definesc structura invatamantului superior si, implicit, a celui doctoral pe teritoriul Germaniei. In plus, nu numai ca legislatia din statele federatiei variaza substantial, ci lasa de regula si un nivel ridicat de autonomie institutiilor universitare in privinta organizarii programelor de studiu. Anumite state federale incurajeaza universitatile sa organizeze studiile doctorale in contextul anumitor structuri academice, in timp ce altele nu ofera asemenea reglementari. Detalii precum standardele de admitere raman deseori la latitudinea institutiilor sau a facultatilor, desi anumite state impun conditii precum durata minima a studiilor doctorale sau necesitatea absolvirii unui ciclu post-licenta anterior. In sistemul binar de invatamant superior din Germania, dreptul de a acorda titlul de doctor revine doar universitatilor - scolile superioare de stiinte aplicate (Fachhochschule) nu acorda decat diplome de licenta si masterat. 
Ca urmare, sistemul puternic descentralizat de reglementare a invatamantului superior a dus la o implicare slaba a statutul federal, dar si a landurilor, in organizarea studiilor doctorale. Nu exista nici un proces de planificare la nivel national privind numarul de candidati la titlul de doctor sau specializarile in care acesta poate fi obtinut. 
2. Structuri organizationale
Pana de curand, pregatirea doctorala in universitatile germane a avut o structura informala. Doctoratul nu reprezenta un ciclu academic distinct si clar delimitat, majoritatea doctoranzilor lucrand in universitati pe pozitii didactice inferioare. Doctoratul era organizat conform modelului traditional, bazat pe o relatie puternic individualizata intre profesorul coordonator si student, acesta din urma fiind de obicei platit ca asistent al celui dintai. Absenta formalizarii studiilor doctorale a condus la o durata indelungata de studiu pana la absolvire si mai ales - acestea fiind si criticile principale aduse sistemului - la lipsa de transparenta a studiului doctoral si la o relatie de dependenta a doctorandului fata de coordonator. 
Aceasta stare de fapt, considerata nemultumitoare de mai multe organizatii din invatamantul superior german, inclusiv de Conferinta Rectorilor (Hochschulrektoren-Konferenz, HRK) si de Consiliul pentru Cercetarea Stiintifica (Wissenschaftsrat) a condus la primele incercari de reforma a studiilor doctorale. Reformele au demarat la inceputul ultimului deceniu al secolului trecut insa, data fiind natura descentralizata a invatamantului tertiar german, nu au impus un model uniform de organizare a doctoratului. In prezent, mai multe formule, noi si vechi, functioneaza simultan. 
Ca parte a eforturilor mentionate de reformare a studiilor doctorale, in 1990 au fost infiintate asa-numitele ,,colegii graduale" (Graduiertenkollegs) - grupuri de cercetare structurate, cu o orientare tematica prestabilita si cu criterii de admitere bine precizate. Acestea fusesera propuse in 1988 de catre Consiliul pentru Cercetarea Stiintifica in urma unor proiecte pilot lansate de Fundatia Volkswagen si, ulterior, de o comisie federal-interstatala. In 2003, Fundatia Germana pentru Cercetare (Deutsche Forschungsgemeinschaft, DFG) institutia care sprijina cercetarea universitara si extra-universitara in Republica Federala, finanta aproape 300 de colegii graduale, dintre care in jur de 30% in stiintele sociale si umane, respectiv biologie si medicina, respectiv in stiintele exacte si matematica, restul de 11% activand in domeniul ingineriei si informaticii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul de Educatie Doctorala in Germania.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!