CAPITOLUL I Sisteme expert. Introducere pag. 2 CAPITOLUL II. Arhitectura sistemelor expert pag. 4 CAPITOLUL III. Sisteme interactive de asistare a deciziei pag. 7 CAPITOLUL IV. Clasificarea sistemelor informatice pentru asistarea deciziei pag. 9 CAPITOLUL V. Optimizarea deciziilor. Studiu de caz pag. 11 CAPITOLUL VI. Concluzii pag. 13 BIBLIOGRAFIE pag. 14
CAPITOLUL I - SISTEME EXPERT. INTRODUCERE Sistemele expert se pot imparti in trei mari categorii: a) sisteme expert de clasificare - interpretare, pot realiza clasificarea cauzelor posibile ale unei disfunctionari (cantitative, calitatice, vizuale) in scopul de a determina semnificatiile acestor tipuri de date. Acest tip de sistem expert este cel mai vechi (diagnostic, prospectii) si cel mai des utilizat. Dezvoltate pentru aplicatiile in medicina, cercetarii au influentat aplicatiile ulterioare rezultand ceea ce numim diagnostic tehnic. Dintre sistemele utilizate in domeniul medical MYCIN este un exemplu perfect. Sistemul utilizat pentru diagnosticarea infectiilor bacteriene utilizeaza o reprezentare a cunostintelor sub forma de reguli, descriind legaturile intre simptome si bolile posibile. Cunostintele folosite sunt empirice si de aceea se numesc ,,cunostinte de suprafata". Sistemele ce utilizeaza cunostinte de suprafata nu pot sa justifice rationamentul ce explica deductiile realizate. La nivelul rationamentelor utilizate in MYCIN se disting doua caracteristici principale: - rationare inainte (singurul mod); - cercetare exhaustiva - aplicarea tuturor regulilor posibile pentru a cvreste sau a diminua factorul de certitudine al concluziei. b) sisteme expert de control (monitorizare) sunt caracterizate prin introducerea notiunii ,,timp" care este primordiala si au sarcina de a supraveghea buna evolutie a unui proces. Aceste sisteme supravegheaza evolutia datelor sau semnalelor provenind de la procesul controlat. Ele trateaza date continue intr-o logica nemonotona. c) sisteme expert de anticipare ce sunt caracterizate printr-o alocare a resurselor tinand cont de restrictii. Este indispensabila determinarea clasei aplicatiei si cautarea sistemului de dezvoltare adecvat. Prin intermediul sistemelor expert sunt stocate cunostintele unor experti intr-un domeniu specific de activitate pe care, printr-o abordare declarativa pot fi exploatate in mod dinamic de un mecanism de rationament. Se implementeaza un rationament artificial cu rol de simulare a rationamentului natural declansat la nivelul creierului uman. Expertii umani sunt specialisti cu inalta calificare si experienta intr-un anumit domeniu. Ei furnizeaza cunostintele lor pe baza carora sistemele expert utilizeaza rationamentul artificial in scopul multiplicarii si explicitarii expertilor umani. Experienta expertilor umani poate fi utilizata si extinsa prin intermediul unui sistem expert. Toate cunostintele respectivului expert uman sursa pot fi inrudite de expertiza. Calitatile necesare expertului uman sunt cele privitoare la capacitatea de analiza si de orientare a acestuia in detalii si aspecte complexe, incomplete, inconsistente, incerte sau chiar confuze si vagi. Devine esential rolul expertului uman de a defini problemele complexe prin componente clare, precise, consistente, complete si simple pentru trecerea de la faza de expertiza la faza de cunoastere specifica de specialitate. Cunostintele, in sistemele expert devin independente de mecanismul de rationament propriu acestuia, deoarece ele se introduc fara o disciplina prestabilita si interconexiune reciproca, printr-o abordare declarativa in sens static, deci independent unele de altele. Revine rolul mecanismului de rationament sa utilizeze cunostintele in sens dinamic pentru a deduce si a explica rationamentele interne declansate de catre sistemele expert, inclusiv argumentatia solutiilor deduse in mod similar cu argumentatia expertului uman. Cunostintele utilizate de catre sistemul expert sunt de natura simbolica, de nuante diferite: exacte, inexacte, incomplete etc. Sistemele expert pot fi specializate pentru un anumit domeniu strict, dar pot fi create si sisteme multi-expert prin care se asigura cooperarea intre mai multe sisteme expert. Atunci cand se iau in considerare cunostintele si avizele mai multor experti umani in domeniu, tot asa se simuleaza aceasta cooperare prin colaborarea dintre mai multe sisteme expert, ceea ce constituie garantia functionarii sistemelor multi-expert. Se impune sinteza cunostintelor si integrarea rezultatelor fiecarui sistem expert in sinteza concluziilor sistemului multi-expert. Prelucrarile sistemelor expert sunt analoage cu activitatea practica a unui expert uman, motiv pentru care sistemele expert sunt sisteme simbolice bazate pe prelucrare de cunostinte. Sistemul expert este un program/sistem de programe capabil sa reproduca artificial rationamentele unui expert uman intr-un domeniu strict definit pe care apoi le poate folosi prin multiplicare si imbogatire, pentru rezolvarea diferitelor probleme din domeniul abordat. Sistemele expert sunt dependente total de calitatea si volumul cunostintelor inmagazinate pe care le foloseste pentru a simula rationamentul uman si de a realiza procese deductive. Se impune formalizarea cunostintelor prin diferite metode de reprezentare a acestora pe baza fenomenului de cunoastere. Clasificarea deciziilor in functie de nivelul decizional asociat cu orizontul decizional de timp este: a) decizii strategice care se refera la obiectivele, resursele si politicile organizatiei, pe termen mediu si lung (ani de zile); - sunt specifice nivelului de managemement strategic; - la elaborarea si adoptarea acestor decizii participa un numar redus de decidenti ce lucreaza, de regula, intr-o maniera creativa si nerepetitiva; se folosesc date si informatii puternic agregate provenite, in principal, din surse externe organizatiei economice respective; b) decizii tactice sau de conducere (control) manageriala ce determina cat de eficiente au fost folosite resursele; - sunt specifice nivelului de management mediu si au ca orizont de timp lunile anului; - interactiunile personale sunt puternic prezente, adica controlul managerial presupune o continua interactiune intre persoanele care indeplinesc obiectivele organizatiei (stabilite de nivelul de management strategic), in mod curent si pe termen scurt; se folosesc date si informatii mediu agregate provenite atat din surse interne cat si din surse externe organizatiei; c) decizii de conducere (control) operationala care determina modul in care sunt duse la indeplinire sarcinile primite de la nivelele de management superioare; - orizontul de timp este de saptamani si zile; - se folosesc date si informatii provenite, in principal, din surse interne organizatiei; d) decizii in ceea ce priveste cunostintele, acestea fiind indisolubil legate de ideile care se refera la noi produse si servicii, metode de raspandire a acestor cunostinte si de difuzare a datelor si informatiilor in cadrul organizatiei. Clasificarea deciziilor in functie de gradul de structurare este: a) decizii structurate sau programabile, adica decizii uzuale pentru care exista proceduri realizate. Acest tip de decizii intervin in momentul in care apare un proces cunoscut. Daca decizia este supusa procesului de informatizare, ea este descrisa printr-un program a carui executie este fixa, deci nu pot exista reveniri, iar calea rationamentelor nu este schimbata nici prin program si nici de utilizatori. b) decizii nestructurate (neprogramabile) sunt cele care se bazeaza pe flerul si modul de judecata al decidentului care analizeaza problema. Acest tip de decizie se refera la tipuri de probleme atipice pentru organizatie, pentru care nu exista proceduri prestabilite. O decizie este considerata nestructurata atunci cand elementele sale sunt de tip calitativ, obiectivele si finalitatea nu sunt precise si nu exista un algoritm cunoscut pentru rezolvarea lor.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
