Servicul datoriei externe la sfarsitul secolului XX

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere									 1
Capitolul 1 In coridorul schimbarii						 3
Capitolul 2 Asistenta externa rambursabila					 5
Capitolul 3 Evolutia datoriei externe in ultimul deceniu			15
Capitolul 4 Incapacitatea de plata -o apreciere subiectiva?			31
Capitolul 5 Rating si risc							35
Capitolul 6 La rascruce de drumuri 						41


Extras din referat Cum descarc?

Tranzitia post-comunista din Europa Centrala si de Est, precum si din fosta Uniune Sovietica, constituie subiectul de discutie, teoretic si politic cel mai fierbinte intre economisti, sociologi, politologi etc. tranzitia, inteleasa ca ,,transformare" a economiei de comanda intr-un sistem bazata pe piata sau ,,economia tranzitiei", predomina in discursurile academice si in activitatea organismelor internationale, cum sunt Fondul Monetar International si Banca Mondiala. 
Daca dimensiunea sistemica (institutionala) a tranzitiei ar o importanta deosebita, se poate identifica si o alta semnificatie care transcende granitele ideologice si a definit evolutia societatilor respective de-a lungul acestui secol. Este vorba de ,,cursa de  a ajunge din urma Vestul", idee care a obsedat politicienii nationali in perioada interbelica, precum si conducerile comuniste care au incercat sa demonstreze pretinsa superioritate a modelului comunist, si care este ilustrata in prezent de dorinta arzatoare de a adera la UE. De exemplu, in Romania precomunista atat Partidul Liberal cat si Partidul Taranesc au cautat sa scoata tara din pozitia economica pe care o ocupa in Europa. In acest scop liberalii au sustinut protectia industriei si implicarea statului in economie, iar taranisti au adoptat politica de deschidere (,,open doors").
In conceptia conducerii comuniste romanesti, ajungerea din urma a statelor avansate privea atat principalele tari capitaliste, cat si economiile mai dezvoltate din blocul comunist. Cursa industrializarii din perioada postbelica a fost justificata nu numai din punct de vedere ideologic, ci si al impunerii punctului de vedere national, in special in fata tarilor comuniste, dar si in general, in fata celorlate state ale lumii. Este, prin urmare, o ironie a sortii ca o parte din mostenirea comunista in Romania este reprezentata de efectele izolarii autoimpuse fata de suflul schimbarilor si al reformelor institutionale care au inceput sa se manifeste in tarile vecine dupa 1956. Aceasta pozitie antireformista a impiedicat evolutia contextului national catre ceva mai apropiat de transformarile impuse in prezent si a incurajat o serie de masuri de politica industriala irationale, care au actionat impotriva obiectivului fundamental de reducere a decalajului ce se adancea. Este relevant faptul ca, in Romania de azi, dezbaterea cu privire la modul de integrare mai rapida in spatiul economic european tradeaza o preocupare adanca legata de imaginea tarii in Vest in comparatie cu ,,triunghiul de aur" format din Ungaria, Polonia si Cehia. Fara indoiala ca imaginea mai nefavorabila a Romaniei este direct legata de trecutul comunist lipsit de reforme al acesteia, de unde si insuficienta elementelor pietei. Inapoierea afecteaza considerabil capacitatea societatii romanesti, slab organizate din punct de vedere institutional, de a depasi deficitul ei de performanta; acesta, pe de o parte, ilustreaza goluri de cunostinte ale indivizilor si ale societatii in general, precum si restrictiile care impiedica schimbarile institutionale, iar, pe de alta parte, sugereaza ca este posibila abaterea sistemului de la ceea ce ar putea fiu conceput drept un ,,coridor" ideal de evolutie.
In ciuda naturii sale aberante, comunismul a determinat o mare mobilitate sociala si a transformat societati preponderent agrare (cu exceptia Cehiei si a fostei Germanii de Est) in societati semiindustriale, in care majoritatea fortei de munca active o constituie muncitorii; a eliminat, practic, analfabetismul si a contribuit in mod decisiv la secularizarea acestor societati. Acest efort de modernizare, care a fost insotit de teroare si violenta ca politica de stat (colectivizarea fortata este un exemplu elocvent), nu a reusit sa schimbe logica ,,scufundarii" istorice a sistemului. Rabufniri ca acelea din 1953 in fosta Germanie de Est, din 1956 in Ungaria si Polonia, din 1968 in Cehoslovacia, din 1970,1976 si 1980 in Polonia, din 1977 in Romania sunt marturii ale atitudinii populatiei fata de natura sistemului. La sfarsitul anilor ,80, in ciuda unui grad inalt de alfabetizare si a unei ponderi ridicate a fortei de munca calificate, Europa Centrala si de Est ramasese tot mai mult in urma economiilor de piata dezvoltate, incapabila sa concureze nici macar cu economiile de piata in curs de dezvoltare.
CAPITOLUL 1
IN CORIDORUL SCHIMBARII
Privind retrospectiv parcursul celor 11 ani de tranzitie, trebuie sa constatam cu obiectivitate ca situatia in care se gaseste economia Romaniei si efectele pe care  aceasta economie le are asupra nivelului de trai al populatiei sunt departe de asteptarile nu numai ale specialistului in economie, ci si ale omului de rand. 
Nimeni nu-si inchipuia in acele momente de euforie din decembrie 1989 ca va fi atat


Fisiere in arhiva (1):

  • Servicul datoriei externe la sfarsitul secolului XX.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!