Sectorul Energetic și Mediul în România

1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui, extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria şi prelucrarea ţiţeiului, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.

Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.

Ritmul de consum al resurselor energetice convenţionale a crescut alarmant în ultimul secol, existând un pericol în ceea ce priveşte rezervele viitorului şi totodată apariţia conceptului de utilizare durabilă.

În scopul producerii energiei electrice sau termice, prin arderea combustibililor fosili centralele termice şi termoelectrice au făcut ca sectorul energetic să aibă o contribuţie majoră în ceea ce priveşte poluarea atmosferei, datorită emisiilor importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, monoxide de carbon, oxizi de azot, metan.

Acestea reprezintă surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătatea noastră şi mediu,aşa cum sunt: particule de metale grele, unii compuşi organic volatile şi hidrocarburi policiclice aromatice.

În acelaşi timp, emisiile de ape de răcire cu temperature ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenusă rezultate din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice.

Cele mai importante şi mai nocive emisii sunt acelea provenite din arderea cărbunilor, în special a cărbunilor inferiori. Arderea păcurii este şi ea o sursă important de emisii, mai ales de acidifianţi atmosferici. În schimb, desi reprezintă o sursă importantă de dixid de carbon şi oxizi de azot,arderea gazului natural este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi.

Centralele nuclearo-electrice afecteză mediul prin cantităţile foarte mari de apă necesare în sistemele de răcire, prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca şi prin deşeurile radioactive produse.

Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică a cursurilor de apă receptoare iar acest fenomen poate duce la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia altor specii acvatice.

În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din cantitatea totală de energie necesară omenirii.

Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul secol a emisiilor de gaze cu efect de seră care sunt responsabile de fenomenul de încălzire globală, a gazelor acidifiante care sunt cauza precipitaţiilor acide precum şi a altor emisii care au un afect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane.

2. Implementarea Directivelor Uniunii Europene. Legislaţie şi probleme de mediu în România

Unul din actorii principali de pe piaţa internaţională a energiei este Uniunea Europeană, ea reprezentând cel mai mare importator şi al doilea mare consumator din domeniu.

Un factor economic şi geopolitic îl reprezintă sectorul energetic, jumătate din aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene depinzând de importuri.

Exista o mare probabilitate ca extinderea Uniunii Europene să accentueze acest lucru, de aceea Comisia Europeană a lansat o dezbatere prin intermediul Cărţii Verzi – “Spre o strategie europeană pentru securitatea aprovizionării cu energie”. Măsurile care trebuie luate în sectorul energetic trebuie să ducă la stabilitatea fluxului de energie şi ca obiectiv final la mai multă pace, stabilitate, securitate şi prosperitate .

Elementele principale ale acquis-ului în domeniul energiei sunt prevederile Tratatului CE şi legislaţia secundară având în vedere în primul rând concurenţa şi subvenţiile de stat, piaţa internă a energiei, energia nuclear, eficienţa sectorului energetic şi protecţia mediului.

În ceea ce priveşte ţara noastră, principalele probleme care au fost discutate înainte de aderare au fost legate de piaţa internă a energiei (gaze naturale şi electricitate), constituirea de stocuri de petrol pentru cazuri de urgenţă şi siguranţă nucleară.