Satisfacția pentru Locul de Muncă

Etapele cercetării

Crearea cadrului cercetării include mai multe sub-etape: estimarea valorii informaţiei care trebuie să justifice realizarea cercetării; alegerea surselor de informaţie care pot fi interne sau externe, sursele primare fiind reprezentate de cercetarea de marketing; stabilirea tipului de cercetare; stabilirea metodei de culegere a informaţiei; stabilirea variantei de culegere (a tehnicii de anchetă); elaborarea instrumentului de cercetare, cel mai folosit instrument de cercetare fiind chestionarul, metoda cea mai utilizată fiind sondajul; eşantionarea poate fi definită pe scurt ca fiind stabilirea părţii din colectivitate pe care se face studiul; rezolvarea problemelor organizatorice care includ stabilirea calendarului cercetărilor, stabilirea perioadei din an, lună şi zi, locul de culegere a informaţiilor care poate fi la domiciliu, la stradă, la târguri sau expoziţii în magazine, în alte locuri, rezolvarea problemelor legate de personalul implicat, asigurarea cu aparatura necesară, multiplicarea materialelor, pregătirea deplasării pe teren, multiplicarea şi asigurarea de ecusoane.

Metode de eşantionare

Am folosit o metodă de eşantionare nealeatoare, metodă care are specific faptul că probabilitatea elementului din colectivitate de a fi inclus în eşantion, este necunoscută. Această metodă este, de obicei, mai puţin precisă decât o metodă aleatoare, excepţia făcând-o eşantionarea prin cote. Totuşi, o metodă nealeatoare este destul de utilizată deoarece este mai ieftină şi mai uşor de aplicat.

Am folosit metoda de tip „Bulgăre de zăpadă”,, care se bazează pe principiul bulgărelui de zăpadă, plecând de la foarte mic şi mărindu-se, şi care se poate porni de la o singură unitate, fără a se şti mărimea. După ce au fost chestionate anumite persoane, sunt întrebate despre alte persoane care cunosc răspunsul.

Prelucrarea informaţiilor

În cazul folosirii metodei sondajului, trebuie parcurse mai multe etape:

1. adunarea chestionarelor

2. verificarea completării chestionarelor

3. introducerea datelor

Adunarea chestionarelor depinde de tehnica de anchetă.

În verificarea completării chestionarelor pot fi găsite diverse probleme cum ar fi: lipsa răspunsurilor la unele întrebări, mai multe răspunsuri decât erau necesare, lipsa totală a răspunsurilor, răspunsuri de nedescifrat, răspunsuri la întrebări cu răspuns liber care n-au nici o legătură cu întrebarea, răspunsuri care se contrazic, fiind date la întrebări diferite.

Pentru introducerea datelor din eşantioane, se poate utiliza calculatorul. Pentru eşantioanele mici se poate lucra manual. Dacă înainte de a introduce datele au existat întrebări cu răspunsuri libere, trebuie realizată codificarea acestora în varianta post-codificare.

Tabelarea, indiferent cum se face, înseamnă introducerea codurilor într-un tabel cu rânduri şi coloane.

Dacă o întrebare are sub-întrebări, fiecare sub-întrebare va avea coloană separată.

După prelucrarea informaţiilor, urmează analiza acestora, codurile fiind transformate în răspunsuri.

Pentru stabilirea temei „Satisfacţia pentru locul de muncă”, am folosit metoda LIKERT.

Am intervievat persoanele de la firma „S.C. PROCOR S.A.”, în data de 10.04.2009.

Această metodă se foloseşte în studierea atitudinii. Foloseşte o scală fixă cu 5 trepte. Am folosit fraze pentru a putea afla gradul de mulţumire al angajaţilor legat de diferite probleme întâmpinate la locul de muncă şi legate de relaţiile cu colegii, cu şefii direcţi şi cu conducerea superioară.

Am folosit această metodă şi pentru a mă ajuta la calcularea unui punctaj total pentru fiecare persoană chestionată, însumând algebric notele date pe fiecare enunţ în parte. Dezavantajul este că acelaşi punctaj total se obţine din punctaje diferite.

Voi folosi notarea de la 5 la 1 pentru a putea face o medie a fiecărui enunţ în parte.