Calitatea invatamantului pare sa fie corelata negativ atat cu studiile superioare ale lucratorilor in ceea ce priveste sarcinile pe care le indeplinesc, cat si cu rata somajului in tarile UE si corelata pozitiv cu prima salariala asociata invatamantului tertiar.Acest articol dezvolta un model al pietei muncii cu frictiuni pentru a investiga cantitativ impactul rezultatelor educatiei pe piata muncii si arata capacitatea muncitorilor educati cat si a celor fara studii. In tarile UE exista diferente substantiale in ceea ce priveste aptitudinile populatiei adulte, iar rata somajului la adulti mai slab educati este mai mare decat rata somajului la adultii cu studii superioare. Literatura bazata pe cautarea echilibrului pentru a evalua efectele politicilor educationale asupra rezultatelor pietei muncii este insuficienta. O exceptie importanta este Albrecht et al. (2009) care prevede efectele pe termen lung ale unui program suedez de educatie pentru adulti cunoscut sub numele de Liftul de cunostinte implementat la sfarsitul anilor nouazeci. Acesta este un program de educatie pentru adulti care vizeaza imbunatatirea competentelor lucratorilor cu calificare redusa la nivel mediu. Conform analizei lor, ca urmare a politicii, fractiunea de vacante adaptate la lucratorii cu inalta calificare creste substantial. Cei care au fost mereu calificati medii au de asemenea de castigat, in timp ce cei care raman subalterni sufera. Aceasta literatura reprezinta un model de cautare si potrivire a pietei muncii, conform Mortensen si Pissarides, in care lucratorii sunt eterogeni in ceea ce priveste capacitatea lor innascuta si in ceea ce priveste educatia lor. Atat distributia abilitatilor, cat si calitatea fortei de munca sunt variabile-cheie care determina rentabilitatea posturilor vacante postate de firme, care pot fi deschise intr-un sector inalt si intr-un sector cu un nivel scazut de tehnologie. De asemenea, rezultatul educational al acestei reguli determina gradul de concurenta intre lucratorii care cauta locuri de munca in fiecare sector, ceea ce este relevant pentru ei sa aleaga unde ar dori sa-si gaseasca un loc de munca. Rezultatul de echilibru este marimea procesului de educare a ocuparii fortei de munca pe care economia modelului o genereaza endogen. Este interesant faptul ca aceasta fractiune este egala cu 33%, cifra care este foarte apropiata de cea raportata de Eurostat in 2009. Dinamica concurentei pe piata muncii si vechimea salariilor Fiecare segment al pietei muncii se caracterizeaza printr-o concurenta imperfecta. Lucratorii cu experienta (senior) pot ramane loiali in raporturile lor de munca prezente sau pot trece la un angajator concurente. In plus, diferentierea orizontala defineste sursa imperfectiunii marcii in segmentul lucratorilor juniori. Recrutarea de lucratori juniori are loc nu numai prin diferentierea orizontala pe acest segment de piata, dar si prin anticiparea viitoarelor beneficii de angajare. In literatura de specialitate se explica, de obicei, salariul de primavara cu referire la castigurile de productivitate generate de acumularea experientei lucratorilor sau de mecanismele asociate cu informatii incomplete. In schimb, aceasta lucrare caracterizeaza modul in care prima de senioritate a salariilor depinde de intensitatea relativa a concurentei pe pietele pentru lucratorii juniori si varstnici. In special, demonstram ca o prima de vechime in salar poate sa prevaleze chiar si in situatiile in care lucratorii de varf sunt mai putin productivi decat lucratorii de varsta mica.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
