POPULATIA SI FORTA DE MUNCA
In numar de 3,465 mil. locuitori (15,5% din populatia tarii) populatia regiunii,
cu o densitate de 100,6 locuitori/km 2, se caracterizeaza din punct de vedere
al repartizarii pe medii de trai prin faptul ca 41,6% traieste in mediul urban iar
58,4% in mediul rural.
In comparatie cu judetele din sud, judetele din nordul regiunii concentreaza un
numar mai mare atat de populatie cat si de centre urbane.
Evolutia structrii pe varste a regiunii releva aparitia unui proces lent dar
constant de imbatrinire demogarfica, fenomen caracteristic tuturor judetelor
componente cat si tarii, generat de scaderea natalitatii.
Cu privire la forta de munca, populatia activa, pe fondul unei tendinte de
scadere, era la sfarsitul anului 2000 de 1,444 mil. persoane reprezentand
15,0% din populatia activa a Romaniei, populatia ocupata la sfarsitul aceluiasi
an inregistrand un numar de 1,294 mil. persoane.
Caracteristic fortei de munca ocupate este faptul ca un procent substantial din
aceasta (48,5%) lucreaza in agricultura, restul de 51,5% fiind impartita
aproape egal intre sectoarele industrie si constructii (26,1%) si servicii
comerciale si sociale (25,4%).
Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie au influentat substantial
fenomenul de somaj, astfel ca in regiune la sfarsitul anului 2000 s-au
inregistrat 150,7 mii someri reprezentand 15,0% din total tara, din care 44,2%
erau femei.
Rata somajlui de 10,4% inregistrata la sfarsitul anului 2000 nu difera cu mult
de rata existenta la nivel national (10,5%), insa aceasta inregistreaza in
judetele Prahova si Ialomita valori ridicate de 13,5% respectiv 13,1%.
In randul femeilor rata somajului de 9,7% este mai mica in comparatie cu cea
din randul barbatilor care este de 11,0%.
Generat in mare parte de restructurarea unor intreprinderi importante,
fenomenul de somaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munca nou create,
dinamica realativ crescatoate a acestora nefiind suficienta.
1.2.2 INFRASTRUCTURA SOCIALA
Structura educationala in Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea
la toate nivelurile, in cadrul acesteia existand un numar de 1780 gradinite,
1965 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 10 scoli profesionale si de ucenici,
9 scoli postliceale si 4 institutii de invatamant superior.
Daca reteaua scolilor primare si gimnaziale acopera intr-un grad suficient
nevoile educationale, nu acelasi lucru se poate spune si despre invatamantul
liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial
nevoile pietei muncii.
Acoperirea partiala a nevoilor de instruire superioara din cadrul regiunii de
catre cele 4 institutii de invatamant superior localizate in judetele din nordul
regiunii, a determinat crearea in ultimii ani a unui numar de 7 colegii
universitare in judetele din sudul acesteia.
Un avantaj major pentru regiune cu privire la formarea superioara il constituie
existenta in cadrul acesteia , pe langa institutiile mentionate, a celui mai mare
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
