Regiunea de Dezvoltare Centru

MOTTO: „ Nu am moştenit pământul de la părinţii

noştri, îl împrumutăm de la copiii noştri.”

Lester Brown

CARACTERISTICII GENERALE:

Regiunea de Dezvoltare Centru , constituită pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională în România, are in componenţă 6 judeţe din centrul României: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Cu o suprafaţă de 34100 kmp, reprezentând 14.3 % din teritoriul României, Regiunea Centru ocupă locul al 5-1ea între cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in centrul tarii, Regiunea Centru se invecinează cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare.

Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distanţe aproximativ egale din zonal ei centrală până la punctele de trecere a frontierelor.

Suprafaţa Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezintă 14.3% din suprafaţa ţării, populaţia numară 2,642 milioane locuitori(11,5% din totalul populatiei Romaniei) iar densitatea populaţiei este de 74 locuitori / kmp.

Pe lângă români, există o mare concentrare de minorităţi naţionale ( 35% din populatia Regiunii), acest lucru asigurând interferenţe culturale si o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri.

Relieful variat, predominant muntos (47% din suprafata), lipsit de campii propriu-zise, cuprinde părţi însemnate din cele trei ramuri ale Carpaţilor Româneşti, zona colinară a Podişului Transilvaniei şi depresiunile din zona de contact între zona colinară şi cea montană.

Gradul de urbanizare este cel mai ridicat, dupa Regiunea Bucureşti-Ilfov, ponderea populaţiei urbane fiind de 60.54% faţă de 54.78% la nivel naţional.

MUNICIPII ŞI ORAŞE

Municipii ale judeţului Alba:Alba Iulia(reşedinţa judeţului); Aiud; Blaj; Sebeş

Oraşe ale judeţului Alba: Abrud; Baia de Arieş; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Teiuş, Zlatna

Municipii ale judeţului Braşov: Braşov(reşedinţa judeţului); Făgăraş , Codlea, Codlea, Săcele

Oraşe ale judeţului Braşov: Ghimbav, Râşnov, Rupea , Victoria, Zărneşti, Predeal

Municipii ale judeţului Covasna: Sfântu Gheorghe(reşedinţa judeţului), Târgu Secuiesc

Oraşe ale judeţului Covasna: Baraolt, Covasna , Întorsura Buzăului

Municipii din judeţul Harghita:Miercurea Ciuc(reşedinţa judeţului), Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni,Topliţa

Oraşe ale judeţului Harghita:Cristuru Secuiesc, Bălan, Vlăhiţa, Borsec, Băile Tuşnad

Municipii ale judeţului Mureş: Târgu Mureş(reşedinţa judeţului), Sighişoara, Reghin, Târnăveni

Oraşe ale judeţului Mureş: Iernut, Luduş, Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Sângiorgiu de Pădure, Sovata, Ungheni

Municipii ale judeţului Sibiu:Sibiu(reşedinţa judeţului), Mediaş

Oraşe ale judeţului Sibiu: Agnita , Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte , Tălmaciu

RESURSE NATURALE

Judeţul Alba

Munţi:

1. MUNTELE MARE

Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Este alcătuit predominant din şisturi cristaline, care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de văi înguste şi adânci.

2. MUNŢII BIHOR

Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. Sunt alcătuiţi din roci cristaline, eruptive şi sedimentare.

3. MUNŢII METALIFERI

Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, peşteri, podul natural de la Grohot ş.a.).

4. MUNŢII TRASCĂU

Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu şi Ciumerna, colţii Trascăului).

Lacuri:

LACUL DE ACUMULARE OAŞA

Lac de acumulare. S-a format la confluenţa V. Frumoasei cu V. Sălanelor. Are un coronament carosabil cu o lăţime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peşte.

Râuri:

1. ARIEŞ

Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba).

2. MUREŞ

Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre.

3. TÂRNAVA

Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Râul Târnava se formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică.

Peşteri:

1. BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUŞII

Fenomene carstice. Se dezvoltă în zona Văii Ordăncuşa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior al Văii Ordăncuşa cu mici peşteri şi avene. - Cheile Ordăncuşii - foarte înguste şi lungi de 4 km. În pereţii cheilor se găsesc 40 peşteri de mici dimensiuni.

2. BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ

Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seacă se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile Tăuzului, Izbucul Tăuzului, Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Izbucul Gura Apei. Cea mai importantă este Peştera Gheţarul de la Vârtop la 1200m altitudine.

3. CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ

Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca 9 km săpate de V. Ampoiţei în calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi.

4. COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIŞOARA

Rezervaţie naturală (speologică, peisagistică). Se află la alt. 1100-1300 m, între Văile Gârda şi Ordâncuşa. Are o suprafaţă de 8 km2. Complexul cuprinde: - Peştera Gheţarul Scărişoara la alt. 1165 m. Intrarea în peşteră se face printr-un aven. Gheaţa este prezentă şi în fundul avenului.

5. PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus)

Peştera Gheţarul de la Scărişoara este situată în partea de E-NE a Munţilor Bihor (Munţii Apuseni), la 1165 m altitudine, pe cumpăna de ape dintre bazinele văilor Gârda Seacă şi Valea Ocoale.

6. PEŞTERA VÂRTOP (Alba»Arieşeni)

Peştera Vârtop, cunoscută şi sub numele de Peştera Gheţarul de la Vârtop, este situată în partea de Sud a Munţilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe malul stâng al Văii Gârda Seacă, la o diferenţă de nivel de 170 m faţă de firul văii.

Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii.

Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, precum şi resurse de gaze naturale.