Recenzie - Milton and Rose Friedman - liber să alegi

“FREE TO CHOOSE.A PERSONAL STATEMENT” este o carte aparuta in 1979,1980 si reeditata in 1990 sub penita laureatului Nobel si a sotiei sale MILTON si ROSE FRIEDMAN,publicata de HARCOURT BRACE&COMPANY.

Milton Friedman,economist,laureat in anul 1976 al premiului Nobel pentru lucrarile sale in domeniul macroeconomiei si consilier prezidential,este autorul a numeroase carti,dintre care „Capitalism and freedom” si „Tyranny of the status”au fost scrise ,de asemenea, cu sotia sa Rose.

In1998 cartea „Free to choose”este tradusa in limba romana de care Petre Mazilu,la editura ALL.Dupa cum insusi M. FRIEDMAN spune,cartea are doua izvoare:

- ”Capitalism si libertate”aparuta in 1968 la University of Chicago Press si scrisa tot de stimatul,in care analizeaza politica monetara si fiscala,rolul guvernului in educatie.capitalism si discriminare si diminuarea saraciei;

- un serial de televiziune „Liber sa alegi” care contine zece subiecte identice cu capitolele cartii,exceptie facand capitolul final.Serialul a fost realizat impreuna cu echipa Video-Arts Of London in 1978-1979.

In „Introducere” ne sunt prezentate punctele de vedere ale unor personalitati,precum Adam Smith:”urmarindu-si propriul interes, individul,de cele mai multe ori,serveste interesul societatii”,pentru ca astfel ,el desfasoara o activitate economica pentru profitul ce-i ramane,insa totodata rezultatele acesteia participa in societate ca si bunuri.Pornind de la Declaratia de Independenta,data de Thomas Jefferson,autorul trateaza libertatea economica si cea politica,admitand ca reunirea puterii lor in aceeasi mana duce spre tiranie,dar cea a libertatilor duce spre prosperitate.Bineinteles,atat timp cat guvernul se implica cat mai putin,lasand loc libertatii pietei. Precum spun Smith si Jefferson,rolul guvernului trebuie sa fie de arbitru,si nu de participant.

In primul capitol „Puterea pietei”,autorul pune accent pe pricipiul comenzii si cooperare libera.Pe scurt,despre rolul guvernului care are doar patru indatoriri(trei enuntate de A. Smith)si care nu trebuie sa ne devina stapan,din contra noi trebuie sa ne folosim de serviciile lui;si despre acea „mana invizibila” a lui A. Smith-care prin propriul interes,individul,serveste societatii intregi,creand o ordine economica.”Mana invizibila”este prezentata succint,autorul explicand si exemplificand functiile preturilor ,si cum o crestere a pretului unui produs modifica balanta in favoarea folosirii altui produs,care la prima impresie nu au nimic in comun,dar daca ne gandim la producerea primului produs,gasim o legatura stransa cu al doilea.

Dupa parerea autorului „Intr-un sistem de comanda,invidia si nemultumirea sunt indreptate spre conducatori.Intr-un sistem liber sunt indreptate inspre piata.”,cel mai potrivit ramanand exemplul cu Hong-Kongul care este un „exemplu modern al pietei libere si al guvernarii limitate”,apropiindu-se de piata cu concurenta perfecta.

Capitolul ”Tirania controalelor”se bazeaza in special pe tirania taxelor,acele controale guvernamentale,care nu fac decat sa intervina si mai mult in libertatea economica,distrugand bunastarea populatiei unei tari si deci a comertului liber.

Chiar daca guvernul ofera subvetii,pentru a le putea plati,majoreaza impozitele platite de cetateni.Astfel ne invartim in jurul lantului economic de „profit si pierdere”,in care castiga pe moment beneficiarii subventiilor si consumatorii straini (bunuri mai ieftine),insa pierzand populatia tarii respective (taxe mai mari).Exemplificand cazul a doua tari,Japonia si India,autorul ne vorbeste despre progres economic si social,metode de organizare,obiectivele si metodele folosite ,care desi neasteptat, au adus Japonia in fata Indiei,insa „Libertatea nu poate fi absoluta”.

Capitolul „Anatomia crizei”dezvolta un subiect foarte controversat si anume depresiunea dintre anii 1929-1933 din S.U.A. dar care s-a extins si in alte tari.Dupa cum insusi autorul recunoaste „depresiunea nu a fost provocata de o slabiciune a intreprinderii private,ci,mai degraba de o slabiciune a guvernului”in care pentru a atenua o criza,au fost concepute diferite sisteme,comisii si programe guvernamentale ale caror actiuni au fost reduse din cauza luptei pentru putere din interior.Astfel se crea un cerc vicios,in care conducerile ofereau justificari pentru nereusita lor insa negandindu-se ca la mijloc nu sunt numai bani,ci o intreaga populatie si un intreg sistem economic(in care cel monetar se prabuseste primul).

Obiectivele guvernamentale bune dar cu rezultate dezamagitoare,ne sunt prezentate in capitolul „Din leagan pana-n mormant”(extragere din cartea lui E. Bellamy-Looking Backward).Prezentate,diferite programe au fost facute pentru a realiza obiective corecte,dar au sfarsit prin metode de aplicare gresite.Astfel cheltuielile guvernamentale pentru educatie,sanatate,etc cresteau,insa fara o imbunatatire a calitatii,in acest fel crescand sectorul particular.Un bun exemplu ar fi cel al Protectiei si Asistentei Sociale,care au o „srtructura piramidala”,dupa cum insusi autorul afirma.Un sistem de tipul F.M.I sau chiar al bancilor,unde trebuie luat de la actualii deponenti sau debitori,pentru a da deponentilor vechi,astfel, nu se realizeaza decat un transfer de la cei tineri care lucreza,la cei batrani,pensionati.