Milton Friedman s-a nascut in New York la 31 iulie 1912, a studiat initial matematica, dar in 1932, a ales sa studieze mai profund economia in cadrul Universitatii din Chicago, loc in care a intalnit-o apoi pe viitoarea lui sotie, Rose Director. Inca de de pe vremea celui de-al doilea razboi mondial lucreaza in cadrul Ministerului de finante al Statelor Unite. In 1946, devine profesor de economie la Chicago, loc in care ramane pana la pensionare. Un economist eminent, cu importante contributii teoretice si practice, captivant orator, Friedman a reusit sa comunice cu publicul larg, cu sinceritate si convingere, despre cele mai importante teme, de fiecare data cand libertatea individuala si prosperitatea economiei de piata au fost in primejdie. Mesajul lui Milton Friedman a fost mereu lipsit de tehnicalitati economice, insa argumentele sale au fost intotdeauna fundamentate pe o eruditie si expertiza stiintifica greu de egalat.
Unul dintre cei mai mari economisti ai secolului XX, promotor al economiei de piata libera, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 1976 (pentru "realizarile sale in analiza consumului, istoria si teoria monetara si demonstrarea complexitatii politicii de stabilizare"), el a fost inca din primii ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial un oponent al interventiei statului in economie. Teoriile sale, liberalizarea pietelor pe fondul tendintelor guvernamentale de centralizare si aplicarea unei politici monetare ce urmareste cresterea constanta a rezervelor monetare, dezvoltate pe vremea cand era profesor la Universitatea Chicago, numite monetariste, au influentat politicieni de dreapta precum Ronald Reagan in Statele Unite sau Margaret Thatcher in Marea Britanie. Adulat de o parte a publicului si a specialistilor, contestat vehement de o alta parte, el a reusit sa-si faca auzita vocea si sa impuna un punct de vedere anti-keynesian. "As vrea ca lumea sa isi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. Daca analizezi istoria, vezi ca, oriunde exista crestere economica si unde capitalimsul infloreste, oamenii traiesc mai mult si mai bine" spunea Milton Friedman. Moare la data de 16 noiembrie 2006 in San Francisco.
Printre cartile sale cele mai cunoscute se numara "Capitalism and Freedom" (Capitalism si Libertate) si "Free to Choose" (Liber sa alegi), in care face elogiul pietei libere.
Avand la origine lucrarea "Capitalism si Libertate" si cele zece episoade ale serialului de televiziune "Liber sa alegi" ("Free to choose"), autorul realizeaza de asta data o lucrare mai putin abstracta, "Liber sa alegi. Un punct de vedere personal" (Editura All, 1999) in care sistemul economic si cel politic sunt tratate in mod egal. Pornind de la premisa rolului capitalismului competitiv, ca sistem al libertatii economice si conditia necesara pentru libertatea politica, si definind rolul pe care ar trebuie sa-l joace guvernul intr-o societate libera, cartea dezvolta mai larg aceste principii si propune un studiu asupra functionarii interne a societatii.
Chiar si fara a beneficia de o traducere exceptionala, argumentele lui Friedman se impun prin logica si eleganta rationamentului, prin exemplele edificatoare si prin stilul clar si pragmatic in care sunt scrise. Usor de urmarit si de inteles chiar si de publicul neavizat, fara o pregatire deosebita in domeniul politicii si economiei, argumentatia lui Milton Friedman se bazeaza in primul rand pe bunul simt. Insusi subtitlul cartii, "Un punct de vedere personal" ("A Personal Statement"), sugereaza ca autorul nu are pretentia descoperirii adevarurilor absolute sau a unui panaceu. Cu toate acestea, el ne atrage atentia ca omenirea ar trebui sa aiba intelepciunea si rabdarea de a reflecta la directia in care se indreapta.
Solutiile propuse de Friedman se inscriu mai degraba in buna traditie conservatoare, autorul sugerand reforma si nu revolutie, retragere treptata a statului din economie, educatie, asistenta sociala etc. si nu abandonare brusca a cetatenilor obisnuiti cu un stat mai mult sau mai putin paternalist. Ca atare, Friedman considera necesara adoptarea unei pozitii opuse, de limitare a acestei mari birocratii care este statul, daca nu pentru reducerea rolului sau, cel putin pentru stoparea tendintei sale naturale de extindere.
Ca si Hayek, Milton Friedman crede ca libertatea politica nu este posibila fara libertate economica si ca planificarea guvernamentala impinge o societate pe un drum care duce inevitabil la o forma sau alta de totalitarism.
Investit cu toate virtutile dupa marea criza economica din 1929-1933, statul asistential este pus serios in discutie de Friedman, care demonstreaza ca insasi marea depresiune economica a fost o consecinta a interventiei guvernamentale neinspirate.
Pana unde se poate merge cu pretentia nebuneasca a guvernantilor de a crede ca stiu mai bine decat cetatenii insisi ce este bine pentru ei? Care este viitorul care ne asteapta mergand
1.Friedman, Milton "Liber sa alegi.Un punct de vedere personal", Ed. All,
Bucuresti 1998 pag. 153-200
2. www.nobelprize.org
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
