In 2006 lumea pierdea un mare economist care a avut, de-a lungul anilor, o putere asupra microeconomiei cat si a macroeconomiei, un important sustinator al politicii monetare si a unei piete cat mai libere. Friedman are o prima contributie semnificativa la teoria economica, publicand impreuna cu Savage pe tema aversiunii fata de risc si integrarea acesteia in teoria microeconomica. Toti cei care l-au cunoscut de-a lungul anilor l-au considerat pe Friedman unul dintre principalii economisti ai secolului 20, alaturi de giganti ca John Maynard Keynes, Joseph A. Schumpeter si Paul Samuelson. In opinia profesorului Friedman, statul ar avea obligatia de a nu interveni in economie si de a lasa piata libera sa functioneze. A fost de asemenea adeptul teoriei "laissez-faire": guvernul care conduce cel mai bine este acela care conduce cel mai putin.Milton Friedman a fost cel care in 1976 a castigat Premiul Nobel pentru contributiile aduse in economia actuala. Lucrarea ,,Free to choose. A personal statement" isi are inceputul in cartea aparuta in 1962 ,,Capitalism si libertate" precum si in serialul care apare in 1980 avand 10 episoade asemenea capitolelor din lucrarea ,,Liber de a alege". Daca lucrarea ,,Capitalism si libertate", detaileaza ,,rolul competitiv al capitalismului, organizarea celei mai mari parti a activitatii economice prin intermediul intreprinderilor private care opereaza intr-o piata libera, ca un sistem de libertatii economice si o conditie necesara pentru libertatea politica." aceasta defineste rolul pe care guvernul ar trebui sa-l joace intr-o societate libera. Pentru a dezvolta aceste principii si arata aplicarea acestora, Milton Friedman dezbate in ,,Capitalism si Libertate" problemele specifice, printre altele, politica monetara si fiscala, rolul guvernului in educatie, capitalism si discriminare, si atenuarea saraciei. ,,Libertatea de a alege" este o carte mai putin abstracta si mai concreta. Sunt dezvoltate mai amplu ideile concretizate in prima carte intr-un cadru mai putin teoretic. Aceasta carte este influentata si de o noua abordare a stiintei politice, aparuta in principal la economistii Anthony Downs, Gordon Tullock, George J. Stigler. Libertatea de a alege trateaza sistemul politic simetric cu sistemul economic.Ambele sunt considerate ca fiind piete in care rezultatul este determinat de interactiunea dintre persoanele care desfasoara propriu lor interes (interpretat in sens larg), mai degraba decat obiectivele sociale. Teza fundamentala a ,,Free to Choose" este ca libertatea politica nu poate exista fara libertate economica si ca libertatea economica este temelia pe care se dezvolta libertatea sociala si politica. La baza acestei concluzii sta ideea, fundamentala pentru gandirea lui Milton Friedman, ca fortele pietei sunt niste forte in sensul suveran al cuvantului, distincte dar totusi asemanatoare fortelor naturii. In conditiile respectului pentru proprietatete privata, a libertatii contractuale si a liberei intreprinderi, ele ordoneaza in mod armonios viata sociala a invizilor umani si provoaca o crestere continua a prosperitatii. In schimb, in momentul in care acestea sunt ignorate sau incalcate, chiar si cu cele mai bune intentii in gand, efectele benefice ale fortelor pietei se transforma in efecte perverse. Caci interventia guvernului in economie nu poate aboli fortele pietei. In cel dintai capitol al cartii ,,Puterea pietei" explica cititorilor faptul ca alegerea unui bun sau serviciu consta si in gandirea noastra asupra tuturor persoanelor care au jucat un rol in furnizarea acestor bunuri sau servicii. Acest lucru duce la cererea si oferta de bunuri si serviciii si atrage dupa sine politica de preturi care este ulterior comunicata producatorilor, antrepenorilor si consumatorilor, creand structura de stimulente necesara pentru adoptarea unui comportament cat mai economic si pentru dezvoltarea unei cooperari voluntare extinse si in acelasi timp distribuind veniturile in conformitate cu contributia fiecaruia la valoare de piata a bunurilor. Cooperarea din activitatile economice pentru a furniza un bun sau un serviciu e evidentiata prin exemplul dat de catre Friedman , a povestirii "I, Pencil: My Family Tree", in care o singura persoana nu este capabila de a produce un creion. Niciunul din multimea indivizilor implicati in producerea unui creion nu si-a infaptuit munca pentru ca a vrut intradevar sa creeze un creion. Acesta este rezultatul actiunilor indivizilor care si-au urmarit propriul interes.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
