"Socialismul a invatat multi oameni ca detin revendicari indiferente fata de performanta si participare. In lumina moralei care a produs ordinea extinsa a civilizatiei, socialistii incita de fapt oamenii sa incalce legea. Aceia care sustin ca au fost "alienati" de ceea ce majoritate lor se pare ca nu au invatat niciodata, si care prefera sa traiasca in calitate de proscrisi paraziti, consumand produsele unui proces la care refuza sa contribuie, sunt adevarati partizani ai apelului lui Rousseau de intoarcere la natura, reprezentand ca principala anatema acele institutii care au facut posibila formarea unei ordini a coordonarii omenesti." Friedrich August von Hayek A fost socialismul o gresela? Infatuarea fatala - Erorile socialismului este cartea in care Hayek trage linie, facand analiza luptei sale impotriva socialismului. Acest manifest extrem de controversat, sustine ca socialismul a pornit gresit, supozitiile sale si logica sa fiind de la inceput eronate. Falimentul repetat al socialismului este, evident, un rezultat al acestei greseli de conceptie. Aceasta carte sustine ca civilizatia noastra depinde, de ceea ce se poate descrie cu precizie numai ca ordine extinsa a cooperarii umane, o ordine cunoscuta mai raspandit, sub denumirea de capitalism. Pentru a ne intelege civilizatia, trebuie sa apreciem faptul ca ordinea extinsa nu a rezulat din intentiile si planurile omenesti, ci a aparut spontan, s-a nascut din conformarea neintentionata la anumite practici traditionale si morale, dintre care multe tind sa le fie dezagreabile oamenilor care nu reusesc sa le inteleaga semnificatia, nu le pot dovedi validitatea, insa acestea s-au raspandit rapid, prin cresterea comparativa a populatiei si a avutiei, a acelor grupuri care intamplator respectau aceste practice. Respectarea acestor practici, a mentinut respectivele grupuri unite, le-a deschis accesul la informatii valoroase si le-a ajutat sa fie "rodnice, sa se inmulteasca si sa indestuleze pamantul, si sa-l supuna" (Facerea, 1:28). Acest proces, dupa parerea lui Hayek, este poate cea mai putin apreciata fata a evolutiei omenesti. Hayek spune ca socialistii adopta o optica diferita de aceste chestiuni. El aduce ca argument conflictul dintre partizanii ordinii umane extinse, spotan create pe o piata concurentiala, pe de o parte, iar pe de alta parte cei care cer un angajament deliberat al interactiunilor omenesti din partea unei autoritati centrale bazata pe comanda colectiva asupra resurselor disponibile. Acest confict trebuie sa se reglementeze prin studii stiintifice care demonstreaza ca urmand traditiile economice generate spontan de la baza economiei concurentiale de piata, generam si favorizam o crestere a cunostiintelor si a bogatiei mai mare decat s-ar putea obtine intr-o economie condusa de la centru. Astfel, scopurile socialistilor sunt imposibil de atins pe plan practic si imposibile pe plan logic deoarece cerintele socialistilor nu sunt concluzii morale derivate din traditii care au format ordinea extinsa pe baza careia a fost posibila evolutia civilizatiei. Cerintele socialismului vor sa rastoarne aceste traditii printr-un sistem moral proiectat pe calea ratiunii, care face apel la instinctual uman. Autorul cartii spune ca " disputa dintre ordinea de piata si socialism nu e nici mai mult nici mai putin, decat o chestiune de supravietuire. Urmand moralitatea socialista, am distruge o mare parte din omenirea actuala si am pauperiza aproape tot ce ramane" In cartea de fata, la fel ca si in alte lucrari ale sale, Hayek se orienteaza impotriva normelor traditionale ale ratiunii care calauzesc socialismul, norme despre care considera ca "intruchipeaza o teorie naiva si non-critica a rationalitatii, o metodologie desueta si nestiintifica" pe care a numit-o "rationalism constructivist" Ideea pe care se bazeaza Hayek in scrierea sa este descoperirea lui Hume conform careia "regulile moralitatii... nu sunt concluzii are ratiunii noastre." Principala sarcina a lucrarii "Infatuarea fatala - Erorile socialismului" este de a demonstra ca una dintre cele mai influente miscari politice, socialismul, se bazeaza pe "premise de o falsitate demonstrabila" si in ciuda faptului de a fi inspirata de intentii bune si condusa de unii dintre cei mai inteligenti reprezentanti, "pericliteaza standardul de viata si viata insasi" pentru o mare parte din populatie. Aceasta carte contribuie la stintele sociale, examinand originea si natura eticii, care pentru Hayek este non rationalistica si bazata pe procesul istoric. Hayek respinge eticile rationalistice ale majoritatii filozofilor, pe motiv ca, acestea determina "aroganta fatala" a ratiunii umane. In primele 3 capitole, Hayek raspunde la intrebarea: "Cum apare moralitatea si ce implicatii are asupra vietii noastre politice si economice? In capitolul I - Intre instinct si ratiune, Hayek, critica pentru inceput teoria lui Aristotel conform careia instinctul ii ghideaza pe oameni. Hayek sustine ca instinctul nu era facut pentru efectele omenesti in care traim in present, ci era adaptat vietii in mici grupuri sub forma carora a evoluat neamul omenesc. De asemenea individualismul colectiv lui Thomas Hobbes este pentru Hayek un mit: " un om izolat ar fi fost curand un om mort... salbaticul nu e solitar, iar instincul sau este colectivist". Regulile de conduita umana au evoluat treptat (proprietatea privat, comertul, schimburile, cinstea etc) prin traditie, invatatura si imitatie, ci nu prin instinct. Omul a atins nivelul actual de civilizatie elaborand reguli si invatand sa le respecte. Adeseori aceste reguli ii interziceau individului sa-si dea curs instinctelor; aceste reguli constituie moralitatea. Hayek spune in capitolul I ca " mintea nu este un ghid, ci un produs al evolutiei culturale, si se bazeaza mai mult pe imitatie decat pe intuitie si ratiune" iar principalul beneficiu al evolutiei reprezinta capacitatea de a invata prin imitatie. Asa cum rezulta din titlul capitolului, autorul doreste sa atraga atentia spre ce se afla intre instinct si ratiune. Il preocupa evolutia culturala si morala, evolutia ordinii extinse ( care se afla dincolo de instinct, adeseori opusa lui) Morala nu este nici instinctuala si nici o creatie a ratiunii ci constituie o traditie separata, ce s-a dezvoltat concurent cu ratiunea, nu ca produs al acesteia, depasind capacitatile ratiunii. El crede ca morala zace undeva intre instinct si ratiune. Morala, ca limba, ca piata si lege comuna, este o ordine spontana, care in cuvintele lui Adam Ferguson, este produsul "actiunii umane, nu al planului uman."
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
