La 15 octombrie 1908 s-a nascut unul dintre cei mai cunoscuti economissi ai tuturor timpurilor,americanul de origine canadiana JOHN KENNETH GALBRAITH care numai dintr-o mica intamplare n-a devenit unul dintre presedintii Americii. J.K. Galbraith este, fara indoiala, unul dintre economistii burghezi contemporani care se bucura de cea mai larga popularitate. Cartile sale cunosc "un extraordinar success" 1 si sunt traduse in numeroase limbi si constituie obiect de referinta in toate marile dezbateri din frontul ideologiei, politicii si cunoasterii economice. Dintre numeroasele sale lucrari amintim: "Capitalismul american" (1952), "Societatea opulentei" (1958), si "Noul stat industrial" (1967), care formeaza o triologie inchegata printr-un mesaj comun, s.a. Toate lucrarile sale s-au bucurat de o larga popularitate, cunoscand succese extraordinare. Cauza acestei deosebit de largi audiente a lucrarilor sale rezida, in primul rand, in faptul ca ele abordeaza probleme de acut interes practic-politic si ideologic ale economiei capitaliste contemporane dintr-o perspectiva a carei urmare logica, asa cum se va vedea, a fost, in ultima instanta contestarea. Cartea "Stiinta economica si interesul public" a aparut in contextul unei rapide inflatii legate de boom-ul economic generat de razboiul din Coreea. Scopul ei era de a-i convinge pe ecoomisti sa vada in controlul preturilor un instrument viabil si eficient de politica economica. Aceasta carte se adreseaza intr-un fel deosebit unor cititori intrucatva deosebiti. Importanta acestei lucrari in biografia intelectuala a lui Galbraith consta in demonstrarea faptului ca, in conditiile unei economii dominate de monopoluri, inflatia nu mai este un fenomen tranzient, determinat de circumstante deosebite, ci devine o caracteristica a sistemului. Galbraith trateaza pe larg subiectul "emanciparii" statului in aceasta carte a sa "Stiinta Economica si Interesul Public" in capitolul al XXIV. Cartea "STIINTA ECONOMICA SI INTERESUL PUBLIC" este structurata pe cinci parti, fiecare avand cate un titlu semnificativ si anume partea intai "PADUREA", partea a doua "SISTEMUL PIETEI", partea a treia "SISTEMUL PLANIFICAT ", partea a patra "CELE DOUA SISTEME" si partea a cincea "TEORIA GENERALA A REFORMEI",fiecare cuprinzand mai multe capitol. Dar, in 1943, datorita incercarilor de a institui masuri de a controla preturile monopolurilor, vine in contradictie cu lumea de afaceri si cu unii oameni de stat. Galbraith propune o viziune originala asupra capitalismului contemporan, folosind conceptul de organizare institutionala. Economia contemporana este pentru Galbraith, o economie dualista divizata in doua sisteme: sistemul pietei-al micii intreprinderi si sistemul planificat-al marii firme. Puterea marii firme de a controla preturile, de a influenta comportamentul consumatorilor, chiar si autoritatea publica, distruge mecanismul concurential, inducand pericolul supramonopolizarii economiei. Acest pericol poate fi contracarat de puterea compensatoare a grupurilor de presiune ale celeilalte parti a pietei (cumparatori, furnizori etc.). Existenta acestei "balante a puterii" limiteaza pericolul, restituind pietei eficienta. Conceptul "countervailing power" va servi lui Galbraith pentru legitimarea implicarii guvernamentale
Galbraith, J. Kenneth, Stiinta Economica si interesul public, Editura Politica, Bucuresti, 1982.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
