Recenzie - economia într-o lecție

Precum si in celelalte domenii de studiu ,si in economie se gasesc numeroase erori de gandire .

Doua dintre cele mai importante erori se datoreaza faptului ca oamenii tind sa vada decat consecintele imediat urmatoare ale unei teorii economice ,neluand in considerare consecintele pe care aceatsa le poate avea pe termen lung ,aceast lucru reprezentand “eroarea omiterii consecintelor secundare”, iar o alta , se datoreaza faptului ca oamenii iau in considerare efectele pe care o actiune economica le poate avea asupra unui singur grup ,neglijand efectele pe care aceasta le poate avea asupra altor grupuri.

. Diferentele dintre un economist bun si unul mediocru ,sunt acelea ca ,spre deosebiore de economistul modest ,economistul bun ia in calcul toate influentele pe care o actiune economica le poate avea ,atat pe termen scurt ,cat si pe termen lung ,si faptul ca un economist bun ia in calcul efectele ce se rasfrang asupra tuturor grupurilor,nu numai asupra unuia singur.

De aceea , “secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele immediate ,ci si pe cele de durata alea oricarei actiuni sau politici ;el consta in descrierea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup ,ci asupra tuturor grupurilor”.

Din cauza ignorarii acestor lucruri,noi suntem nevoiti sa resimtim azi efectele negative ale unor politici economice.

Economistii clasici luau in considerare numai efectele pe termen lung pe care le putea avea o actiune economica ,nepasandu-le de grupurile ce au fost imediat afectate.In zilele noastre ,cel mai ades se intampla ca economistii sa ia in calcul decat efectele pe termen scurt ce se rasfrang asupra unor anumite grupuri ,facnd o greseala mult mai grava.

Pentru a intelege mai bine repercusiunile pe care aceste erori economice le pot avea ,Henry Hazlitt ofera cititorului doua exemple concrete.

Un prim exemplu, ar fi exemplul geamului spart ,unde multimea tine locul economistilor ,iar brutarul ,geamgiul si croitorul au rolul unor anumite grupuri ,astfel ca, concluzia trasa de multime il avantajeaza pe geamgiu ,care va castiga o anumita suma de bani ,dar in aceeasi masura il dezavantajeaza atat pe brutar ,care pierde acei bani ,bani pe care i-ar fi investit in fabricarea unui costum ,cat si pe croitor ,care a pierdut aceeasi suma de bani pe care a pierdut-o si brutarul. Eroarea comisa de multime este aceea ca ei s-au gandit la consecinta imediat urmatoare pe care o poate avea spargerea geamului, lucru ce-l avantaja in mod direct pe geamgiu si-l dezavantaja ,pe brutar. Daca ar fi gandit pe termen lung ,si-ar fi dat seama ca brutarul nu este singurul care ar fi iesit in pierdere , ci si croitorul, care nu poate incasa banii pe costum.

Cel de-al doilea exeplu ,il are la baza pe primul, dar este mult mai amplu. Multi economisti considera distrugerea ca pe o binefacere ,vazand in aceasta o modalitate de crestere a productiei. Exista oameni ce sustin ca distrugerile provocate de cel de-al Doilea Razboi Mondial au ajutat la cresterea economica a unor anumite tari ,deoarece au inlocuit utilajele vechi, utilajele uzate ,cu unele noi, moderne , ce produc mai eficient si mai ieftin. Acest lucru este pe jumatate adevarat ,deoarece existenta unor utilaje mai eficiente duc la cresterea productivitatii individuale si nationale .Cu toate acestea , ceea ce nu s-a luat in calcul este faptul ca ,fiecare utilaj are o anumita rata de inlocuire.Daca utilajul distrus nu a fost atins de uzura fizica sau morala ,deci mai putea functiona fara sa fie necesara inlocuirea lui ,putem spune ca inregistram o pierdere net superioara castigului ce s-ar putea inregistra cu utilajele noi construite ,deci putem spune ca nu putem considera o distrugere ca un drum ce duce spre binefacere.

Cum prea bine stim ,pentru a putea beneficia de bunuri economice trebuie sa platim. Astfel ca, totalitatea cheltuielilor publice necesare construirii lucrarilor publice sunt acoperite de impozitul pe venit .

Un rationament ce se face auzit inaintea construirii unei lucrari publice, este acela ca, odata cu ideea construirii unei lucrari, se creeaza locuri de munca .Aceasta reprezinta efectul imediat al acceptarii construirii unei lucrari publice.Gandindu-ne la efectele secundare, constatam ca desii s-au creat locuri de munca ,cheltuielile pentru lucrarea construita este suportata de populatie ,prin impozitarea venitului, bani, de care s-ar fi putut folosii fiecare pentru procurarea lucrurilor necesare satisfacerii nevoilor proprii.Un alt dezavantaj, este acela ca, pentru fiecare loc creat in sectorul public, se pierde un loc de munca din sectorul privat.