Rata șomajului

Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cdrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.

Somerii – sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.

Rata somajului (Rs) este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului.

Gradul de utilizare a fortei de munca dintr-o tara se poate

evidentia prin rata somajului ( Rs ) care se poate calcula in doua

moduri :

- ca raport intre numarul de someri ( Ns ) si populatia activa

disponibila.

- ca un raport intre numarul de someri ( Ns) si numarul

populatiei ocupate.

Măsurarea somajului necesită luarea în calcul si a altor elemente, cum sunt: intensitatea somajului, adică evidentierea situatiei în care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a numărului de ore de muncă săptămânale si diminuarea corespunzătoare a salariului sau de pierderea totală a locului de muncă; durata somajului, ce reprezintă până la reîncadrarea sau reluarea muncii într-un domeniu sau altul.

Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru, care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un grad de subocupare sau de supraocupare a fortei de munca.

- Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 1990-2009

In tara noastra, fenomenul somajului – de dimensiuni reduse si necunoscut, mascat inainte de 1989 – a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. Intr-o etapa, 1991-1994, datorita restrangerii activitatii economice, somajul a sporit continuu, atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11,4 %). Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii, indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. A mai contribuit la aceasta si aparitia, in 1997, a unor reglementatari mai permisive in domeniul concedierilor colective, ceea ce a favorizat disponibilizari masive. Din anul 2000, rata somajului a inceput sa se reduca din nou, pe fondul reluarii cresterii economice. A scazut continuu, in anul 2005, ajungand la 5,9 %. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.

Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie), somajul a crescut rapid (1990-1994) ajungand la 10,9% pe total si in randul femeilor de 12,9%.(Tabel 2) in perioada 1997-1999, ca urmare a accelerarii restructurarii unor ramuri si activitati economice, precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii, se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8,9% la 11,5%). Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului. In concluzie, fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului.

Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9 % in 1990 la 24,8 % in 2003. Concomitant, intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 28.2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand apoi pana la 34,7% in 2003.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4 % in 1990 la 35,7% in 2003.

Conform raportului realizat de Organizatia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica şomajul va continua să crească pâna la sfârşitul anului 2010