Raportul între marea și mica firmă în economia contemporană pentru JK Galbraith și Fr Perrroux

În viziunea lui Galbraith, economia contemporană este o economie dualistă, divizată în două sisteme: sistemul pieţei, al micilor întreprinderi şi sistemul planificat, al marilor firme.

Sistemul pietei : In trecut piata era considerata unicul regulator al vietii economice , existand libertatea fiecarui particular de a-si fixa preturile. Ii revenea concurentei rolul de a fixa preturile dupa o schema bazata pe concurenta perfecta impersonala intre vanzatori si cumparatori. Evolutia economica a fost de asa natura,explica Galbraith, incat concurenta perfecta nu mai actioneaza in economiile dezvoltate. Marea intreprindere sinonima cu sistemul industrial a distrus astfel mecanismele pietei perfect concurentiale.

Astfel observa ca in SUA 200 de firme uriase folosesc doua treimi din numarul muncitorilor industriali.Aproximativ doua mii de mari intreprinderi furnizeaza mai mult de jumatate din productia de bunuri si servicii. Economia moderna se divide astfel,dupa parerea lui J.K. Galbraith,in 2 sectoare : primul,grupand cateva firme uriase, al doilea grupand milioane de intreprinderi mici si mijlocii.In SUA ele numara intre 10-12 milioane.

Sistemul planificat : Spre deosebire de economistii clasici si neoclasici care considerau ca intreprinderile se deosebesc intre ele numai in functie de talie,de proportiile pe care le ating,adica sunt intreprinderi mati,mici si mijlocii,Galbraith sustine ca, la randul lor,proportia si talia genereaza diferentieri de structura cu roluri si urmari esentiale deosebite in societate. Dar marea si mica firma nu se pot “supune acelorasi maniere ale imperativelor pietei si deci ale consumatorului”. Pe masura ce talia (proportiile) firmelor se dezvolta,obiectivele si structura lor se transforma,extinzandu-se si puterea lor,cuprinzand si largul domeniu al politicii preturilor.Pentru multe intreprinderi cresterea a devenit un scop in sine,prin rata de crestere masurandu-si reusita,puterea de a fixa preturile si a influenta statul, colectivitatea consumatorului si propriile venituri.Astfel isi asigura siguranta in productie si investitii.

In acelasi timp micile intreprinderi continua sa fie supuse fluctuatiilor pietei de materii prime,ramanand la discretia si preturilor si livrarilor furnizorilor lor. Marea intreprindere poate influenta adeseori si statul,insa mica firma nu dispunde de o asemenea posibilitate.Mai mult ,marile companii au adeseori posibilitatea sa infaptuiasca propria lor politica externa,deosebita de a guvernelor lor. Un element esential care permite marilor intreprinderisa iasa de sub influenta mecanismelor pietei si sa intre in sfera organizarii si a planificarii este formarea tehnocratiei. Tehnostructura este aportul colegial de decizie ,astfel in marea firma deciziile sunt luate de judecatile colective ale managerilor, directorilor comerciali,directorilor tehnici, inginerilor, oamenilor de stiinta, contabililor,sefilor de personal ,etc.