Titlu: Influenta internetului asupra vietii private Intr-o societate bazata din ce in ce mai mult pe resurse tehnologice si in care tranzitia spre mediul online este mai pregnanta ca niciodata, se ridica numeroase probleme, atat de natura sociala, dar mai ales de natura juridica. Sfarsitul secolului este dominat de revolutia informatica desfasurata in Internet, considerata ca reprezinta cea de-a treia revolutie industriala. Internetul este o lume fascinata si in continua schimbare, fiind in fruntea fenomenelor care influenteaza viitorul economic mondial. Se apreciaza ca Internetul, cea mai flexibila structura pe care a cunoscut-o omenirea, este cel mai important proiect de conectivitate umana creat pe pamant. Popularitatea de care s-a bucurat noua tehnologie in randul mass-mediei scrise si audio-vizuale, a dus in final si la aparitia unor speculatii cu privire la efectele negative ale noilor descoperiri asupra securitatii si ordinii sociale (Amza & Amza, 2003). Scopul: Scopul cercetarii este de a arata cum un fenomen de care suntem atat de dependenti in societatea actuala poate afecta in mod direct viata privata a indivizilor, uneori chiar cu acordul acestora. De asemenea, cercetarea poate ajuta legiuitorul sa adopte legi eficiente adaptate la noile realitati socio - economice. Lucrarea de fata se adreseaza unui public foarte larg, care au cunostinte minime despre ceea ce se poate ascunde in spatele retelelor de socializare si a internetului, furnizand informatii pertinente utilizatorilor juristi de servicii internet, specialistilor din domeniul informaticii juridice dar si celor interesati de reglementarile juridice ale domeniului. Obiectivele cercetarii: Propunerea de cercetare de fata isi doreste sa atraga atentia asupra extinderii fara precedent a retelelor de socializare, a modului in care administratorii acestora se folosesc de datele personale in diverse scopuri si despre cat de mult mai este respectat dreptul la intimitate in mediul online. Fundamentare teoretica: Dreptul la viata privata este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, care a fost reglementat atat la nivel national cat si prin conventii internationale. "Orice om are dreptul la libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace independent de frontierele de stat" (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, 1948, art.19). Conceptul a fost explicat mai intai ca "dreptul de a fi lasat in pace", insa el a evoluat pana in zilele noastre intr-un concept mai larg, care ar putea fi definit prozaic ca dreptul unei persoane fizice de a decide cata informatie personala sa divulge, cui si pentru ce anume. Capitolul II din Constitutia Romaniei (2003), rezervat drepturilor si libertatilor fundamentale, consacra o serie de drepturi legate de dreptul la intimitate: dreptul la viata si integritate fizica sau psihica, libertatea individuala, libera circulatie, viata intima familiala si privata; inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea constiintei. Curtea Europeana a interpretat "dinamic" notiunile de "viata privata", "domiciliu" si "corespondenta" ele acoperind atat activitatile profesionale sau comerciale, cat si localurile unde acestea se desfasoara (Sudre & Constantin, 2006). De asemenea, este protejat si dreptul la nume, inteles ca un mijloc de identificare personala si de relatie cu altii. In plus, Curtea a inclus in notiunea de "viata privata" integritatea fizica si morala a persoanei, cuprinzand si viata sexuala a acesteia. Potrivit cercetarilor realizate de Selejan-Gutan (2011): dreptul la respectul vietii private este un drept complex, cu multiple declinari datorate jurisprudentei Curtii Europene. El include, in primul rand, dreptul la secretul vietii private, dar si dreptul la identitate personala, dreptul la integritatea fizica si morala precum si, mai nou, dreptul la un mediu sanatos, dedus ca drept de sine statator din jurisprudenta Curtii Europene. Obiectul protectiei acestui drept il mai formeaza si secretul opiniilor si datelor cu caracter personal. Acesta trebuie, de asemenea, ocrotit impotriva incalcarilor secretului corespondentei si, mai ales impotriva mjloacelor moderne de investigare de care dispun autoritatile publice: ascultarea telefoanelor, constituirea si comunicarea de fisiere de date cu caracter personal, pastrarea si folosirea unor fisiere de date fara stirea persoanei etc. (p.157).
Amza T., Amza P.- C., Criminalitatea informatica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, pag. 48 Constitutia Romaniei 2003, capitolul II Curtea de Apel Targu Mures, Sentinta nr.21, 17 ianuarie 2013 Declaratia Universala a Drepturilor Omului, 1948, art.19 Selejan-Gutan B., Protectia europeana a drepturilor omului, Include modificarile aduse prin Protocolul nr.14, Editia a IV-a, Editura C.H. Beck, 2011, pag 156 Strowel A., Cand Google sfideaza dreptul, Editura Rosetti, 2012 pag 267 Sudre F., Constantin V., pref. Bercea R. , trad. Avram I-V., trad. Roibu M., Drept european si international al drepturilor omului, Editura Polirom, Iasi, 2006, pag. 369 Vasiu I., Vasiu L., Criminalitatea in cyberspatiu, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011, pag. 291 Surse web Business Week, A little net privacy, please, 1998 accesat online la http://www.businessweek.com/1998/11/b3569104.htm Curtea de Apel Targu Mures, Sentinta nr.21, 17 ianuarie 2013 accesat online la http://portal.just.ro/43/SitePages/prezentare.aspx
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
