Produse și servicii - cuantificarea volumului producției

In aceasta parte se analizeaza produdesele si serviciile obtinute ca urmare a desfasurarii procesului de productie, precum si modalitatile de determinare a volumului activitatii in intreprinderile industriale.

Produse si lucrari cu caracter industrial

Definirea produsului (serviciului) industrial

Produsul este o categorie generala a productiei sociale, un bun material rezultat dintr-un proces de munca. Produsul industrial este o varietate de produs, rezultat al unui proces de productie industriala, putand fi urmarea unei singure activitati productive sau a unei suite de activitati.

Totalitatea rezultatelor directe si utile obtinute ca urmare a activitatii productive a intreprinderii industriale poate fi denumita productie industriala.

Productia industriala se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :

a) este rezultatul direct al activitatii intreprinderii (nu cuprinde rezultatele indirecte, cum sunt resturile de materie prima :span, pilitura, ramasite de busteni, de cherestea, rumegus etc.);

b) este rezultatul util al activitatii industriale (nu cuprinde rebuturile);

c) este rezulatul activitatii proprii a intreprinderii (nu cuprinde valoarea materiilor prime, a materialelor, a combustibilului si a energiei electrice achizitionate din afara si livrate altor intreprinderi fara sa fi suferit vreo prelucrare industriala in cadrul intreprinderii);

d) este rezultatul activitatii productive (nu cuprinde activitatile neproductive);

e) este rezultatul activitatii industriale (nu cuprinde activitatea gospodariilor agricole-anexa, a magazinelor comerciale si a santierelor de constructii si de reparatii capitale ale constructiilor).

Din productia industriala fac parte produsele finite, semifabricatele, productia neterminata si lucrarile cu caracter industraial.

Produsul finit poate fi definit ca produsul a carui prelucrare a fost terminata in intreprinderea respectiva (atat in sectiile de baza cat si in celelalte sectii) si care a fost predat la magazia de produse finite cu acte legale sau care, datorita caracteristicilor sale, nu se preda la magazie, dar pentru care se alcatuieste procesul-verbal de receptie.

Pentru a fi considerat finit, produsul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa corespunda standardelor si normelor interne, iar in lipsa acestora conditiilor tehnice prevazute in contractele incheiate de întreprindere cu beneficiarii;

Sa fie receptionat de comisia de autoreceptie a intreprinderii si de reprezentantul beneficiarului cand contractul prevede acest lucru; procesul-verbal de autoreceptie va fi insotit de certificatul de calitate, de buletinul de analiza, de incercari si probe, dupa caz, prevazute in normele legale in vigoare.

Se considera produse finite si produsele executate prin munca la domiciliu, in ateliere-scoala sau in perioada probelor tehnologice.

Semifabricatul reprezinta din punct de vedere al producatorului produsul care a parcurs unul sau mai multe stadii de prelucrari ulterioare in alte sectii in scopul obtinerii unui produs finit ori unei livrari in afara. Delimitarea semifabricatului de produsul finit se face in functie de gradul de integrare a procesului de prelucrare in intreprinderea producatoare; acelasi produs poate fi semifabricat pentru o întreprindere, iar pentru alta poate fi produs finit.

Productia neterminata este constituita din productia al carei proces de fabricatie sau de montaj nu a fost terminat in cadrul unor sectii, avand o situatie intermediara intre materia prima (semifabricat) si produsul finit, si care se gaseste in curs de prelucrare, montare, in asteptare sau in faze interoperatii. In productia neterminata se includ valoarea materialelor intrate in fabricatie si a caror prelucrare a inceput, precum si valoarea semifabricatelor si a pieselor in curs de prelucrare sau montaj, inclusiv cheltuielile de manopera aferente.

Productia neterminata exista in apropape toate intreprinderile industriale dar variatii mai insemnate ale stocurilor acesteia de la o perioada la alta, ca si necesitatea evidentierilor, apar in deosebi la intreprinderile cu ciclul lung de fabricatie (cu o duratat de executie mai mare de 30 de zile) din unele ramuri industriale.

Volumul productiei neterminate se poate stabili in mod direct prin inventarierea stocurilor pe produse neterminate de la sfarsitul perioadei in urmatoarele variante:

a) dupa gradul finisarii tehnice, exprimat procentual

b) pe piese si pe operatii

c) prin folosirea costului mediu al unei om-ore normate.

Volumul productiei neterminate se poate stabili si in mod indirect, ca diferenta intre debitul si creditul conturilor care evidentiaza productia.

Lucrarile cu caracter industrial sunt lucrarile executate in unitatile industriale care au drept obiect fie restabilirea valorii de întreprindere a produselor (de exemplu reparatiile produselor industriale, reparatiile capitale, mijlocii si curente ale masinilor, utilajelor si instalatiilor efectuate pentru terti), fie marirea valorii de intrebuintare a produselor create anterior prin operatii executate de întreprindere in urma carora produsele (materialele) supuse prelucrarii nu sunt transformate in produse noi cu alta destinatie in comun si cu alte caracteristici (fizice, chimice sau organoleptice), ci le se confera unele caracteristici tehnice necesare folosirii conform anumitor destinatii. Asemenea categorii de lucrari pot fi:

a) operatiile de prelucrare a materialelor si a pieselor (nichelarea, slefuirea, alezarea cilindrilor, finisarea tesaturilor, racirea si vopsirea firelor);

b) operatiile ce se executa asupra branzeturilor primite din afara;

c) macinarea sau tocarea furajelor de orice fel;

d) prajirea si macinarea boabelor de cafea;

e) operatii de sortare si de imbuteliere;

f) operatii de croire a materialelor textile si de pielarie primite de la terti;

g) debitarea tablei si a barelor;

h) reparatii curente, mijlocii si capitale ale produselor industriale.

In munca de planificare si de statistica, precum si pentru necesitati de analiza se mai pot intalni urmatoarele forme ale produsului;produs principal (preponderent), obtinut in sectiile de baza;produs secundar, obtinut in mod accesoriu si care are o destinatie economica independenta;subprodus, care este produsul obtinut intr-un proces de fabricatie a altui produs fara a se fi urmarit fabricarea lui;produs declasat care nu se intruneste caracteristicile de calitate.

Pentru satisfacerea cerintelor pietii si ale progresului economic-social este necesara mentinerea gamei de produse si de servicii in actualitate din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice economice si functionale si ale cerintelor si preferintelor consumatorilor (utilizatorilor). De aceea este deosebit de important sa se precizeze caracteristicile si limitele produselor (serviciilor) noi.

Definirea produselor noi

In definirea produselor noi, ca si in definirea produselor insesi se pleaca de la doua elemente esentiale:

a) procesul de diferentiere

b) gradul de noutate pe care il prezinta diversele bunuri industriale

Diversificarea formelor concrete ale muncii si deosebirile care exista in valorile de intrebuintare naturale fac ca orice fel de produs sa se prezinte ca o anumita diferentiere nu numai fata de alte grupe de produse ci si cu modificari si diferentieri fata de produse din aceeasi grupa. Diferentierea produselor poate rezulta nu numai din conditiile de productie deosebite ale produselor, ci si din conditiile in care are loc vanzarea.