Elaborarea si fundamentarea deciziilor reprezinta un proces, intrucat presupune mai multe etape ce grupeaza activitati specifice. Continutul, numarul si ordinea etapelor de elaborare a deciziilor depind de natura abordarii decizionale.
Abordari decizionale
Din efortul depus de cercetatori pentru intelegerea si explicarea procesului decizional s-au nascut o serie de modele care pot fi grupate in doua categorii:
- modele normative (bazate pe optimizare);
- modele descriptive (bazate pe satisfactie).
Modele normative. Aceste modele, care se mai numesc si modele predictive sunt fundamentate pe premisa ca oamenii actioneaza rational, cautand si selectand, intr-o maniera logica, acel curs al actiunii care le maximizeaza rezultatele. Ele sunt modele de optimizare a rezultatelor. Rationalitatea priveste decidentul, decizia si procesul decizional in ansamblu.
Modele descriptive. (cognitiv - psihologice sau rational - limitate). Modelele descriptive descriu lucrurile asa cum se petrec in realitate si nu asa cum ar trebui sa se petreaca (cazul modelelor rationale).
STUCTURA PROCESULUI DECIZIONAL
Continutul principal al procesului decizional il reprezinta selectarea unei alternative dintre cele aflate la dispozitia decidentului. Intr-un demers analitic, se pot stabili urmatoarele elemente proprii oricarui proces decizional:
a)Obiectivul sau obiectivele deciziei.
Obiectul unui proces decizional este reprezentat de nivelul propus a fi realizat pentru un anumit criteriu.
b)Decidentul (individual sau colectiv). Este cel care selecteaza una dintre variantele posibile.
- pe de o parte, se inregistreaza o imbogatire a cunostintelor de specialitate ale decidentului, printr-o pregatire adecvata in domeniul managerial;
- pe de alta parte, ca urmare a complexitatilor limitate ale omului, asistam la o participare a unui numar tot mai mare de persoane la elaborarea si fundamentarea deciziilor manageriale.
Pentru a putea elabora decizii de calitate, e necesar ca decidentul sa indeplineasca un minim de conditii:
- sa dispuna de autoritate in domeniul in care urmeaza sa ia decizii;
- sa stie sa lucreze cu oamenii;
- sa practice un stil managerial adecvat situatiilor cu care se confrunta organizatia.
c)Multimea variantelor decizionale (alternativele, strategiile). Identificarea si stabilirea acestora constituie o etapa de maxima importanta in fundamentarea deciziei. Omiterea unor variante posibile sau includerea in lista acestora a unor variante nerealizate pentru organizatie, poate afecta de la inceput calitatea deciziei.
d)Multimea criteriilor decizionale. Este reprezentata de punctele de vedere ale decidentului, cu ajutorul carora acesta izoleaza aspecte de realitati din organizatie in cadrul procesului decisional.
Criteriile de decizie se caracterizeaza prin mai multe niveluri corespunzatoare diferitelor variante si/sau stari ale conditiilor obiective. Toate aceste niveluri pot constitui obiective posibile de realizat din punctul de vedere al criteriului respectiv.
Luarea in considerare intr-o situatie decizionala a mai multor criterii trebuie sa se faca tinand cont de posibilitatea analizarii si sintetizarii criteriilor, precum si de interferenta acestora.
e)Multimea consecintelor criteriilor de apreciere. Prin analiza fiecarei variante posibile in raport cu fiecare criteriu de aplicare, se obtine un anumit nivel al criteriului pentru fiecare varianta.
f)Starea naturii. (stari de conditii obiective). Ea explica ansamblul conditiilor interne si externe ale organizatiei care sunt influentate sau influenteaza decizia cadrului de conducere.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.