Procesul Bugetar

1.Conţinutul şi etapele procesului bugetar

Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. El nu reprezintă însă o simplă listă de venituri şi cheltuieli, ci un document extrem de voluminos şi de complex în care îsi găsesc reflectarea, decizii de cea mai mare importanţă. Tocmai de aceea el este îndelung pregătit, dezbătut şi apoi supus aprobării. Sinteza sa se regăseşte în Legea anuală de aprobare a bugetului, care trebuie pusă în aplicare de către guvern în etapa execuţiei bugetare. La încheierea exerciţiului bugetar se întocmeşte contul general de încheiere a bugetului, supus şi el aprobării Parlamentului.

Toate aceste activităţii se desfasoară în faze succesive, cu excepţia controlului care este prezent în toate etapele.

Aceste faze sau etape în care se realizează elaborarea proiectului de buget, dezbaterea şi aprobarea lui, execuţia şi încheierea exerciţiului bugetar, precum şi controlul asupra tuturor acestor operaţiuni formează împreună procesul bugetar.

Procesul bugetar reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor intreprinse de instituţiile competente ale statului în scopul realizării politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală, concretizându-se în operaţiuni de natură tehnică şi acte consecutive care se succed anual "de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia" Sub aspectul realizării în timp, acest proces durează circa 3 ani calendaristici cansecutivi. Astfel, în primul an (sau parte din acesta) are loc întocmirea şi aprobarea proiectului de buget ce se execută în al doilea an. În al treilea an se efectuează lucrările de încheiere a execuţiei bugetare.

Este un proces deosebit de complex, realizat prin implicarea unui număr foarte mare de participanţi, unii dintre acestea având drept de decizie în materie bugetară, alţii realizând execuţia bugetului sau controlul asupra acestuia.

Decizia politică aparţine Parlamentului care,examinează şi aprobă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor cu destinaţie specială şi a fondurilor speciale şi conturile de încheiere a execuţiei acestor bugete pe anul expirat, aprobă modul de repartizare a veniturilor şi cheltuielilor între verigile sistemului bugetar şi aprobă privind impozitele şi taxele şi legile privind efectuarea cheltuielilor publice.

Guvernul definitează proiectele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor cu destinaţie specială şi a fondurilor speciale şi le înaintează spre aprobarea Parlamentului; elaborează hotărâri şi ordonanţe privind modul de aşezare şi percepere a impozitelor şi taxelor şi privind modul de finanţare de buget a unor cheltuieli.

Ministerele şi alte instituţiii centrale şi unităţile subordonate elaborează propuneri de indicatori privind impozitele şi taxele, precum şi propuneri privind cheltuielile ce se vor finanţa de la buget, asigură plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor către sistemul bugetar şi finanţarea cheltuielilor şi acţiunilor pe seama resurselor bugetare.

Pe plan local, bugetele locale se elaborează de către autoritaţile executive locale şi se adoptă de consiliile locale şi consiliile judeţene.

Un rol important în fundamentarea şi execuţia indicatorilor bugetari il au organele de specialitate judeţene (direcţiile sanitare, inspectoratele scolare, direcţiile judeţene pentru probleme de muncă şi solidaritate socială, inspectoratele pentru cultură şi artă, direcţiile agricole).

Procesul bugetar poate prezenta anumite particularităţi de la ţară la ţară, având în vedere experienţa acumulată în domeniul democraţiei şi al finanţelor publice, întrunind, totusi, o serie de caracteristici comune, care-i conferă trasăturile specifice unui proces, astfel:

este un proces de decizie, întrucât esenţa sa constă în alocarea resurselor

bugetare limitate pentru bunuri publice, care de regulă se caracterizează printr-o presiune a cererii;

este un proces predominant politic, deoarece dciziile de alocare a resurselor

bugetare nu sunt determinate de forţele pieţei, ci de cetaţeni, de grupuri de interese prin mecanismul reprezentativitaţii şi al votului;

este un proces complex, cu mii de participanţi;

este un proces ciclic, care se desfasoară într-o ordine temporală bine

precizată, consecinţă a principiilor bugetare, îndeosebi a principiului anualităţii şi a principiului publicităţii.

este strict reglementat , în derularea sa concretă impunandu-se respectarea

legislaţiei în materie şi a normelor metodologice elaborate în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice;

are larg impact public, cu implicaţii la nivel macroeconomic şi microeconomic, care

se manifestă atât în plan economic, cât şi social.

2. Elaborarea proiectului de buget

Proiectul bugetului de stat şi a legii bugetare este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care constă în dimisonarea mărimii alocaţiei bugetare destinate finanţarii obiectivelor şi acţiunilor de utilitate publică ale perioadei,precum şi a resurselor financiare ce urmează să fie mobilizate în acest scop de provenienţă. Totodată, proiectul legii cuprinde o serie de prevederi cu privire la modul cum urmează a fi aplicată legislaţia referitoare la veniturile mobilizabile, la repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare, la unele limite cu caracter normativ vizând constituirea unor fonduri ale microeconomiei sau efectuarea unor cheltuieli, la facilitaţile fiscale nou instituite, etc.

Elaborarea proiectului legii bugetului de stat se asigură de Guvern, atribuţiile de coordonare, finalizare şi prezentare a acesteia catre Guvern revenindu-i Ministerului Finanţelor Publice. Proiectul de buget şi a legii bugetare anuale se elaborează pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, a politicilor fiscale şi bugetare, a prevederilor memorandumurilor de finanţare,ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme si instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate, a politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite, a propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite, a programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, carora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă, a propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale, a posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Procesul elaborarii proiectului de buget şi a legii bugetare se desfasoară pe baza unui calendar precizat prin lege,prin care se prevăd termenele limită pentru desfăsurarea acestuia, astfel:

 pană la data de 31 martie a anului curent se stabilesc indicatorii macroeconomici şi

sociali amintiţi anterior pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru urmatorii 3 ani, urmând ca pe parcursul desfasurării procesului bugetar să se actualizeze acesti indicatori;