Privatizarea in Republica Moldova

Extras din referat Cum descarc?

La inceput ideea privatizarii a fost intampinata de populatie cu precautie. Multi priveau cu suspiciune la cele ce se intamplau in jur, asteptau, polemizau si erau de neclintit in opiniile lor. Intr-un moment se parea chiar ca o buna parte din bonurile patrimoniale, repartizate cetatenilor, asa si vor ramane nefolosite. Totusi, la licitatia finala, nr. 15, in cadrul careia au fost expuse aproape 600 de obiective, au participat simultan circa 1 milion 200 mii de persoane. Acest viguros acord final ne-a facut sa concluzionam: oamenii au inteles - mai departe n-au unde se retrage. Totodata, nu putem sa nu observam ca prin aceasta implicare activa oamenii isi manifestau si dorinta de a sustine reformele. Nu exista, probabil, o familie, o casa, un colectiv, in care sa nu fi fost discutat aprins modul de investire a bonurilor: carui fond sau companii fiduciare sa le incredinteze, iar daca e sa participe la licitatie de sine statator, care o fi intreprinderile cu cele mai valoroase actiuni Cetatenii urmareau presa, faceau calcule, sistematizau informatiile, analizau cu perspicacitate rezultatele lidtatiilor, chibzuiau asupra eventualelor avantaje si dezavantaje, luau decizii si, chiar daca nu toti se aventurau sa creada ca viitorul lor depinde de bonuri, actiuni, dividende, totusi majoritatea lor s-au antrenat in acest proces, definit drept epocal, care a fost determinant pentru metamorfozele produse in constiinta noastra.
Privatizarea, sau, cum se mai numeste, ,,revolutia blanda", a devenit o etapa de cotitura pentru existenta majoritatii tarilor ex-socialiste si un grandios eveniment pentru destinele a sute de milioane de oameni. Adusa parca de valurile transformarilor democratice, destramarea propriu-zisa a vechii oranduiri social-economice a fost perceputa de oameni ca o necesitate obiectiva de a schimba radical modul de viata. La randul ei, privatizarea a devenit momentul-cheie pentru plasarea economiei pe fagasul relatiilor de piata.
In acest context se cere sa subliniem ca procesele privatizarii nu sunt specifice doar pentru tarile ex-socialiste. Actualmente, asemenea procese se produc in peste 50 de tari, printre care se numara si unele state inalt dezvoltate, cum sunt Anglia, Franta, Germania, Japonia. Chiar si pentm aceste tari a devenit problematica sustinerea economica a intreprindenlor de stat. De exemplu, o data cu instaurarea la putere a premierului Margaret Thatcher in Anglia a inceput privatizarea in masa a locuintelor. in Franta, in 1986 a fost adoptata o lege care permitea deetatizarea a 65 de companii de stat si grupuri de banci. Pana nu demult in majoritatea tarilor europene activau companii de telecomunicatii de stat, dar in ultimii ani a inceput privatizarea lor in masa.
In diferite perioade de timp procesele privatizarii in masa evoluau rapid in tarile Europei Centrale si de Est, in C.S.L, care sunt conside-rate tari cu economie in tranzitie. Pe marginea problemelor deznationalizarii, deetatizarii si privatizarii s-a discutat si se mai discuta aprins, se declanseaza adevarate batalii politice, la care participa guvernele, partidele politice, adeptii fortelor conservatoare si progresiste. In acest sens republica noastra nu este o exceptie. Mai tinem bine minte discutiile incandescente din primul parlamen, cand, deseori, emotiile depaseau limitele bunului simt. Nu uitam nici faptul ca in urma unor lupte acerbe a fost respinsa formula guvernamentala de privatizare si a fost acceptata varianta partidului social-democrat, care interpreta cat se poate de populist principiile echitatii sociale. Dar cat de original era comportamentul opozitiei la diferite etape! La inceput ea invinuia structurile guvernamentale pentru faptul ca torpileaza privatizarea. Mai apoi, cand acest proces a demarat in ritm sustinut, au fost lansate alte invinuiri: chipurile, oamenii vor fi pacaliti etc. Apropo, stari de lucruri similare au cunoscut si alte tari (Ungaria, Polonia, Romania), in care au fost emise decizii de stopare a privatizarii. Desigur, orice procese economice noi de proportii nu pot decurge fara greseli, ceea ce n-a lipsit nici la noi. In ultimii ani subsemnatul, impreuna cu colegii de la Ministerul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, a consacrat o buna parte din timpul de serviciu organizarii si promovarii privatizarii. Eram nevoiti sa examinam meticulos fiecare obiectivin parte, sa discernem toate particularitatile si problemele lui specifice. Era o munca deosebit de complicata, dar si interesanta. Acum, cand privatizarea a parcurs o buna parte din cale, cand s-a incheiat acest proces in masa, este oportun sa sintetizam faptele, sa patrundem mai adanc in esenta lucrurilor. Scopul acestei tentative de a intelege si interpreta obiectiv situatia este evident: incercam nu doar sa facem bilantul unei etape de munca, dar mai ales sa formulam si sa examinam cat se poate de atent problematica ei de baza, pentru a putea raspunde la dificila intrebare: ce-i de facut mai departe?
Privita in ansamblu, privatizarea este o actiune social-politica de mare importanta. Esenta ei principala consta in deetatizarea in masa a proprietatii, deschizand astfel calea proprietatn private si antreprenoriatului, creand premise si conditii pentru o activitate mai eficienta a intreprinderilor in noile conditii ale relatiilor de piata.
Sensul principal al privatizarii rezida in schimbarea fundamen-tala a relatiilor de proprietate, in sporirea pe baza ei a eficientei utilizarii resurselor si a potentialului de productie. Chiar daca luam drept exemplu mica noastra republica, vom avea de constatat ca in numai ultimii 20-30 de ani statul a investit mijloace enorme in dezvoltarea economiei nationale doar pe baza investitiilor capitale centralizate, care erau concentrate m mainile statului posesor si proprietar.
Pe fundalul acestor realizari, din an in an devenea tot mai acuta si mai actuala chestiunea cu privire la utilizarea proprietatii de stat si a proprietatii cooperatist-colhoznice. Multi economisti si tehnocrati reveneau mereu la problema privatizarii, se straduiau sa transforme colectivele intreprinderilor si unitatilor agricole colective in subiecti reali ai proprietatii. Dovada sunt reformele si experimentele anilor 60, 70, 80, modelul iugoslav de intreprinderi populare, ideile antreprizei de brigada si colective, stimularea muncii conform rezultatelor finale etc. Toate acestea se faceau cu un singur scop: ca omul sa se simta stapan la intreprindere, m colectiv si sa depuna maximum de eforturi pentru obtinerea unui randament inalt prin utilizarea rationala a mijloacelor tehnice si patrimoniale din proprietatea publica. Si totusi, nu s-a mers, pe aceasta idee, pana la obtinerea unui rezultat logic, adica pana la recunoasterea posibilitatii principale de divizare a proprietatii (de stat) publice si de dezmembrare din ea a unei particele mici, a acelei cote pe care omul o poate considera personala, desi face parte din proprietatea publica.
Anume acest drept firesc al omului asupra unei parti din proprietatea creata cu concursul sau si sta la baza ideii de privatizare. Cu alte cuvinte, privatizarea nu inseamna revenirea la capitalism, ci realizarea unor pasi siguri pe fagasul evolutiei, care se cocea in adancurile economiei sovietice si care si-a gasit intruchipare in experienta tarilor postcapitaliste dezvoltate, despre care se spune, nu fara temei, ca anume lor le-a reusit faurirea ,,sodetatii socialiste dezvoltate".


Fisiere in arhiva (1):

  • Privatizarea in Republica Moldova.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Ion T.Gutu, Republica Moldova: Economia in tranzitie, Litera, Chisinau 1998.
2.B. Mihai, Situatia macroeconomica actuala a tarilor din Europa centrala si de Est, Academia romana, 1997. P. Rosca, Economia generala, Chisinau 1997.


Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!