Poziția Județului Constanța în Cadrul Regiunii Sud-Est

1) Descrierea judeţului

Caracteristici general:

Relief:

Judeţul Constanţa este situat în extremitatea sud-estică a României fiind limitat de marea Neagră la est, iar la nord de judeţul Tulcea. Spre vest Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, iar la sud se află o parte din frontiera de stat a ţării noastre cu Bulgaria. Suprafaţa judeţului Constanţa este de 7 071 km2 şi ocupă în acest sens locul 8 între judeţele României. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărţită în 3 municipii, 9 oraşe, 57 comune. În judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori sub 200 m, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m.

Podişul Casimcea ocupă partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se intinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu înăţimi de 15-30 m.

Reţeaua hidrografică

Resursele de apã subterane sunt însemnate, stratul acvifer subteran asigurând mare parte din alimentarea cu apã potabilã a municipiului. Apele de suprafaţã, cuprind: Lacurile litorale, Tãbãcãrie de 99 ha şi Siutghiol de 1900 ha, utilizate în principal pentru pescuit sportiv şi industrial (Siutghiol), precum şi pentru activitãţile turistice şi recreaţionale. Lacul Tãbãcãrie se numãrã printre lacurile foarte poluate, colmatate, hipereutrofe care necesitã urgent o reabilitare ecologicã adecvatã.

În partea estică a judeţului Constanţa se află Marea Neagră, cea mai importantă unitate hidrografică a judeţului Constanţa. Datorită aşezării geografice, Marea Neagră este o mare continentală.

Suprafaţa Mării Negre este de 411.540 km pătraţi iar adâncimea maximă este mai mare de 2.211 m. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică in jurul malului românesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafaţa apei iar în adâncime ajunge până la 28 la mie. Datorită aportului de apă dulce, salinitatea apei scade odată cu apropierea de ţărm(pentru că se varsă multe ape dulci în mare).

Reţeaua hidrografică este formată din următoarele cursuri de ape: Dunărea (pe o distanţă de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu şi Casmicea. Reţeaua hidrografică mai cuprinde şi lacuri naturale şi de luncă, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Taşaul, Nuntaşi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum şi limanele marine.

De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunăre-Marea Neagră pe o distanţă de 64.2 km, Canalul Poarta Albă-Midia pe o distanţă de 27.5 km şi alte canale de irigaţii din Valea Carasu.

Clima:

Clima judeţului Constanţa este temperat-continentală, dictată de poziţia geografică şi amplasarea între Dunăre si Marea Neagră. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 10-11 grade Celsius, iar precipitaţiile sunt reduse, sub 500 mm, fapt care a determinat dezvoltarea speciilor de plante care nu necesită umiditaţi ridicate.

Regimul climatic al judeţului Constanta se caracterizeazã prin veri mai puţin fierbinţi, datoritã brizelor marine şi ierni mai blânde, datoritã acţiunii moderatoare a Mãrii Negre. Temperaturile medii multianuale înregistreazã cele mai mari valori din întreaga ţarã, situându-se la 11,2oC. Media maximelor lunare, cu valori de peste 30oC sunt atinse în iulie, august şi septembrie; în aceste luni valorile minimelor lunare şi anuale atingând 12 -13oC. Primãvara, datoritã prezenţei mãrii, temperaturile sunt mai coborâte cu 1 – 3°C decât în interiorul Dobrogei, iar toamna, din acelea şi motive, sunt mai ridicate cu câteva grade.

Resurse

În judeţul Constanţa, în subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile comune şi cele fosfatice. Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe masura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase calităţi terapeutice.

Populaţie

În cele 11 localităţi urbane (municipiul Constanţa, Mangalia, Medgidia şi 8 oraşe) si 53 comune ale judetului locuiesc aproape 756.053 persoane, din care 539.902(72%) în mediul urban şi circa 216.151(28%) în cel rural.

Din totalul acestora, 18,7% sunt minori între 0-14 ani, 115.539 (71,50%) reprezintă persoane între 15-64 ani şi 554.854( 9,80%), peste 65 ani.

Cea mai mare localitate a judeţului, respectiv municipiul Constanţa, are o populaţie de aproximativ 345.000 de locuitori stabili, la care se mai adaugă circa 41.559 de flotanţi.

Tot pe raza judeţului şi-au stabilit reşedinţa aproape 2136 străini, ponderea fiind de naţionalitate coreeană, turcă, arabă şi canadiană.

Ca structură etnică, majoritatea o reprezintă românii, respectiv 91,70%, procent în care au fost incluse şi persoanele care, la recensământ, s-au declarat macedo-români. Pe lângă aceştia mai convieţuiesc şi minorităţi naţionale (3,20% turci, 3,20% tătari, 0,80% ruşi-lipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari şi 0,30% alte naţionalităţi).

Transporturi

În domeniul transporturilor judeţul Constanţa îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim şi fluvial. Reţeaua feroviară măsoară 392km, din care 129 km linie dublă electrificată. Lungimea drumurilor publice totalizează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate şi 847 km cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. Transporturile fluviale se efectuează pe Dunăre între porturile Ostrov, Cernavodă şi Hârsova şi pe canalul Dunăre-Marea Neagră cu legatură spre Marea Nordului prin magistra la Dunăre-Maine-Rhin.

Judeţul Constanta este străbătut de 8 drumuri naţionale (483 km), 3 dintre acestea fiind drumuri europene, care asigură legatura cu Bulgaria şi Turcia, prin punctele de frontieră Vama Veche, Negru Vodă şi Ostrov.

Totodată mai există 20 drumuri judeţene (847 km) şi 93 comunale (974 km).

Pentru întreţinerea şi deszăpezirea acestora funcţionează o secţie a Regionalei Constanţa a Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi 9 districte (Băneasa, Basarabi, Cobadin, Hârşova, Nicolae Bălcescu, Moviliţa, Ovidiu, Tariverde şi Tuzla).

De asemenea, pentru întreţinerea drumurilor judeţene există 5 secţii, respectiv Băneasa, Cuza Vodă, Hârşova, Tariverde şi Topraisar.