Potentialul Balneoclimateric al Statiunii Turistice Vatra Dornei si Valorificarea Sa

Cuprins referat Cum descarc?

A - Analiza componentelor spatiului geografic
Asezare geografica pag. 3
Cadrul natural - suport al activitatii turistice pag. 4 
Populatia, teritoriul si baza economica pag. 6
B - Potentialul balneoclimateric al statiunii
Potentialul climatic si rolul sau in fenomenut turistic pag. 7
Potentialul hidrogeologic si rolul sau in desfasurarea fenomenului touristic pag. 8
Afectiuni ce pot fi tratate in statiune pag. 9
C - Analiza componentelor activitatii de turism
Obiective turistice din statiune pag. 10
Spatiul destinat acomodarii pag. 11
Spatiul destinat agrementului pag. 12
Circulatia turistica pag. 14
Rolul si locul activitatilor turistice in dezvoltarea statiunii pag.16
Perspective de evolutie pag. 17
Concluzii pag. 19
Bibliografie pag. 21


Extras din referat Cum descarc?

POTENTIALUL BALNEOCLIMATERIC AL STATIUNII TURISTICE 
VATRA DORNEI SI VALORIFICAREA SA
A - Analiza componentelor spatiului geografic
Asezare geografica
La confluenta Bistritei Aurii cu Dorna se gaseste asezat orasul Vatra Dornei, in inima unui mirific si interesant sistem depresionar. Orasul este situat la altitudinea de 802 m, in zona de interferenta a paralelei de 47?22'00'' cu meridianul de 25?22'21''. De aici, drumurile se ramifica in patru directii diferite si anume in amonte pe firul Bistritei se gasesc localitatile Iacobeni, Ciocanesti, Carlibaba; in amonte pe raul Dorna se insira Dorna Candrenilor si Poiana Stampei, tot in amonte pe Neagra, localitatile Sarul Dornei, Neagra Sarului, Panaci si in aval pe Bistrita, Comuna Dorna Arini continuata cu Crucea pana la Brosteni.
Privilegiul de a fi un tinut compact a avut darul sa mentina unitatea traditiilor specifice economice si culturale ale bastinasilor. Suprafata Tarii Dornelor este de 1100 km2, depresiunea avand 435 km2 si rama montana 665 km2 si este cuprinsa intre 47?20' si 47?34' latitudine nordica si 25?-25?22' Suhard, situat in partea centrala a grupei nordice a Carpatilor Orientali ocupand o suprafata de circa 325 km2, are o orientare generala NV - SV masurand 35 km, culme ce se prelungeste de-a lungul malului drept al Bistritei Aurii.
Suhardul este delimitat de o serie de vai, depresiuni sei adanci, fapt care confera o individualitate pregnanta. Valea Bistritei Aurii se interpune intre Suhard, Zimbroslava si Muntii Tibau, Obcina Mestecanis si Masivul Giumalau.
In partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternica inflexiune intre Masivul Suhard si Muntii Rodnei, Izvoarele Somesului Mare, pasul Suhard (1150m) Cosnei pana la iesirea din depresiune formeaza limita spre Muntii Bargaului de sud, Depresiunea Dornelor cu compartimentele sale Poiana si Dorna se intercaleaza ca un spatiu intins intre Suhard si Muntii Calimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din tara noastra.
Reprezentand o limita claraa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Cosnei are un talveg ce coboara de la 1150m, la 860m in punctul de confluenta cu Dorna. La randul ei, Dorna, de la confluenta cu Cosna pana la Vatra Dornei curge in zona limitei sudice cale de 15 km. La confluenta Dornei cu Bistrita Aurie se afla cea mai coborata portiune din zona Masivului Suhard reprezentand 791 m altitudine absoluta.
Masivul Suhard este o prelungire a samburelui cristalin al Muntilor Rodnei cu modificarile survenite continuu in decursul timpului in constitutia geologica.
Muntii Bargaului, spre vest prezinta culmi putin inalte netezite de circa 1100 m si vai largi cu terase. Se inalta din loc in loc mai multe maguri vulcanice de andezite, conice cu versanti povarniti, bine impaduriti.
Alte culmi muntoase, de aceasta data spre sud, reprezinta aripa dinspre nord a Muntilor Calimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Rosii, 12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totala a culmii este de circa 25 km, iar latimea cuprinsa intre 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologica este de data aceasta de origine vulcanica cu modificarile survenite in decursul timpului. Ceea ce atrage atentia la acest masiv este profilul greoi si asimetria sa.
Muntii Bistritei Mijlocii, dispusi sub forma unui lant continuu sunt dispusi intre depresiunea Sar, Valea Neagra a Brostenilor, valea Bistritei. Culmea principala are mai multe varfuri: Pietrosul 1794m, Scaricica, Barnarul, Grinties, iar in sudul lor varful cel mai inalt - Budacul 1864m. Masivul Giumalau cu forme de relief domoale este format din sisturi cristaline cu o inaltime de 1857m si se continua pana la culmea Mestecanis care are o altitudine medie de 1150m, cu varful Dadu de 1515 m.
Cadrul natural - suport al activitatii turistice
Teritoriul administrativ al orasului, in suprafata de 14.434 ha, este format din 4 localitati: municipiul Vatra Dornei propriu zis si trei localitati componente cu caracter rural (Argestru, Rosu si Todireni) si se desfasoara intre extremitatea estica a muntelui Suhard, extremitatea sudica a masivului Giumalau si jumatatea nordica a Masivului Calimani.
Municipiul Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, una dintre cele mai interesante si mai pitoresti depresiuni din tara noastra.


Fisiere in arhiva (1):

  • Potentialul Balneoclimateric al Statiunii Turistice Vatra Dornei si Valorificarea Sa.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!