Planul de Management al Vizitatorilor PN-BMB

Capitolul I

Prezentarea generala a Parcului Natural Balta Mica a Brailei

Localizare:

PN-BmB ocupa un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunarii, intre podul Giurgeni - Vadul Oii (km 237 in amonte) si municipiul Braila (km 175 in aval), la cota maxima de inundatie, adica la nivelul digului dinspre Campia Baraganului (limita vestica) si a digului ce protejeaza Insula Mare a Brailei (limita estica). Pe teritoriul PN-BmB nu sunt asezari umane.

In ordinea importantei lor, principalele puncte de acces in PN-BmB sunt :

o drumul european 60, Bucuresti - Constanta, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu ambarcatiuni fluviale usoare individuale (caiace si canoe) si in grup (ambarcatiuni cu motor), in aval catre PN- BmB, in special pentru vizitarea cabanei si zonei de protectie integrala Egreta ; o municipiul Braila, acces cu ambarcatiuni fluviale pentru vizitarea zonei de conservare speciala de protectie integrala Fundu Mare ; o comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul in Insula Mare a Brailei si cu ambarcatiuni fluviale pe Dunarea Navigabila in amonte si in aval si pe bratele Valciu si Calia, in Insula Calia si in Insula Mica a Brailei.

Demn de remarcat este faptul ca, la un interval de numai trei ani, Statia Hidrologica Braila a inregistrat, atat minimul istoric in anul 2003, cat si maximul istoric in anul 2006, iar acest dezechilibru hidrologic se manifesta pe fondul unei tendinte de aridizare severa a climei in judetul Braila. Desigur ca aceasta combinatie de excese climatice si hidrologice au loc pe fondul efectului global de sera, ce a produs modificari esentiale in climatul european si in hidrologia celor 817 mii km2 cat masoara bazinul dunarean, dar indiguirea fostei Balti a Brailei are o contributie insemnata in modificarea climatului si hidrologiei locale. Cu atat mai mult, in aceste conditii, insemnatatea acestei arii protejate creste.

Mediul biotic: In ultimul secol datorita necesitatilor impuse de cresterea economica rapida bazata pe principiile economiei neoclasice si datorita lipsei sau nivelului scazut al informatiilor stiintifice necesare intelegerii si evaluarii rolului multifunctional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca ,,suprafete neutilizabile, zone fara importanta economica" si in consecinta complexele de ecosisiteme terestre si acvatice au fost transformate prin lucrari de indiguire, desecare, drenaj si defrisare in agrobiocenoze si culturi lignicole uniclonale, dandu-se astfel o lovitura decisiva biodiversitatii. S-a creat astfel o noua ordine in sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunarea Inferioara.

Remarcabil este faptul ca, din punct de vedere al biodiversitatii, PN-BmB conserva la o scara redusa toate tipurile de habitate si ecosisteme caracterisice starii de referinta a fostei delte interioare a Dunarii, parcul reprezentand totodata ultimul esantion si cel mai putin influentat antropic din fosta delta predeltaica. Se evidentiaza faptul ca mai mult de 50% din constituientii Baltii Mici a Brailei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate in totalitate de interventia omului.

Magnitudinea biodiversitatii atinge cote inalte. S-au identificat 13 tipuri de ecosisteme cu peste 345 de habitate, dintre care 9 tipuri habitate se regasesc anexele Directivei Uniunii Europene ,,Habitate, Flora si Fauna". Dintr-un total de 847 de specii din baza de date a Administratiei parcului, 72 sunt inscrise in listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adauga alte 244 specii protejate conform altor legi europene si romane (Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 si Lista rosie a plantelor din Romania).

Trebuie mentionat faptul ca in constituirea inventarului biodiversitatii, Administratia beneficieza de sprijinul de inalt nivel stiintific al unor institutii de prestigiu: Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Acvacultura si Piscicultura a Universitatii Dunarea de Jos Galati sau Societatea Ornitologica Romana.

Capitolul II

Planul de management al vizitatorilor

2.1 Principalele categorii de vizitatori:

1.Vizitatori de weekend care isi petrec timpul liber in zone naturale in scop de recreere prin picnic si plimbare. Activitatea de baza se centreaza in jurul petrecerii timpului in aer liber antrenandu-se in activitati sportive si relaxare. Persoanele din aceasta categorie sunt locuitori ai Brailei in principal sau din zonele apropiate care fie prin intermediul cunostintelor, fie al rudelor au cunoscut locurile si le prefera, frecventandu-le.

2. Vizitatori interesati de natura, in special de padur si speciile de pasari. In centrul atentiei acestor vizitatori se afla informarea si protejarea legate de zonele de protectie integrala.