Piețele Financiare Internaționale

Sfera pieţelor financiare internaţionale,participanţi,titluri

În secolul al XIX-lea piaţa financiară internaţională s-a confundat cu piaţa financiară din Londra, la care s-a adăugat, între anii 1895 şi 1914, piaţa financiară din Paris. Aceste două pieţe financiare redistribuiau economiile provenite din străinătate şi de la populaţie. După primul război mondial, a apărut piaţa financiară din New York, iar căderea ei în 1929 a marcat începutul marii crize economice. Cea mai mare parte a exporturilor de fonduri pe termen lung se efectua, cu toate acestea, în afara pieţei: donaţii, ajutoare multilaterale, investiţii directe, credite.

Dezvoltarea pieţei financiare internaţionale constituie o consecinţă a necesităţilor manifestate de investitori şi de cei care doresc să-şi plaseze capitalul financiar. Băncile internaţionale au un rol important în dezvoltarea acesteia şi a procedeelor de emisiune.

Nevoia de capitaluri ,mai ales pe termen lung,la nivelul unor ţări şi,implicit,existenta unor disponibilităţi de capitaluri,la nivelul altor tări,au determinat apariţia şi dezvoltarea pieţei financiare internaţionale.

Piaţa financiară internaţională sau piaţa capitalului cuprinde ansamblul tranzacţiilor care au drept obiectiv mobilizarea şi plasarea fondurilor financiare disponibile şi necesare pe plan internaţional,precum şi instituţiile legate de derularea acestora.

Pieţele financiare internaţionale asigură confruntarea cererii şi a ofertei de capital pe termen lung prin organisme specializate.

În sens larg ,pieţele financiare internaţionale cuprind operaţiile de confruntare a cererii de finanţare a instituţiilor financiare internaţionale,a guvernelor,a administraţiilor locale,societăţilor comerciale din străinatate cu ofertă de capital provenită de la bănci,investitori,societăti de asigurare,fonduri de pensii şi de la alţi posesori de capitaluri pe termen lung.Resursele in valută de pe pieţele financiare internaţionale se mobilizează şi împrumută prin intermediul acţiunilor,obligaţiunilor,a împrumuturilor pe titluri,lombard şi a împrumuturilor ipotecare.

În sens restrâns,pieţele financiare mijlocesc confruntarea cererii şi ofertei de acţiuni şi obligaţiuni,având natura de pieţe ale valorilor mobiliare.

Pieţele financiare internaţionale sunt organizate şi funcţionează în cadrul burselor de valori sau sub formă de pieţe interdealeri(Over The Counter),în afara burselor.Bursele de valori reprezintă organisme care dispun de un spaţiu în care se efectuează operaţiile cu titluri,respectiv,vânzarea şi cumpărarea,pe baza unei legislatii şi regulamente.Bursele de valori functionează pe baza unor reglementări ale statelor în care sunt amplasate,şi care prevăd structura organizatorică, de managament,valorile mobiliare care se negociază,criteriile de admitere a titlurilor la bursă,modul de realizare a operaţiilor,sistemul de compensare şi alte raporturi privind operaţiile bursei.

Bursele de valori au funcţia de a oferi alternative pentru investitii.Prin intermediul bursei investitorii îşi plasează economiile în activităti rentabile şi pentru a le proteja de deprecierea monetară.

Bursele de valori îndeplinesc funcţia de a oferi operatorilor formule de finanţare

eficiente şi operative.Prin intermediul bursei de valori,operatorii îşi mobilizează capitalurile necesare dezvoltării din surse externe.Bursele de valori garantează operaţiilor participanţilor prin reglementarile pe baza cărora functionează.

Din evoluţia operaţiilor de pe pieţele financiare internaţionale rezultă anumite tendinţe:

-accentuarea instituţionalizării ,respectiv,creşterea ponderii operatorilor instituţionali,cum sunt societăţile de asigurare ,fondurile de investiţii,fondurile de pensii;

-dereglementarea a contribuit la imbunătăţirea flexibilităţii operaţiilor si la negocierea comisioanelor intre părti;

-tendinţa de substituire a formelor tradiţionale de credit bancar prin active încorporate în titluri;

-prin extinderea operaţiilor participanţilor pe alte pieţe financiare s-a produs o integrare a burselor de valori;

-tehnologiile de prelucrare şi de transmitere a informaţiilor asigură mobilitatea capitalurilor şi creşterea volumului operaţiilor de pe pieţele financiare şi imbunătăţirea

funcţionării mecanismelor financiare;

INTERMEDIARII urmăresc armonizarea cerinţelor de capital ale emitenţilor de titluri cu cele ale investitorilor şi furnizarea de servicii de consultanţă.

Intermediarul de pe pieţele financiare ţine seama de riscurile asumate şi de comisionul de acoperire,de bonitatea emitentului de titluri,de preţul emisiunii,de natura şi rolul investiţiei.

Brokerii reprezintă persoanele sau entitaţile care acţionează în calitate de intermediari pe pieţele financiare între vânzatori şi cumpărătorii de titluri,pentru care se încasează comisioane.

Dealerii reprezintă persoanele sau entitaţile care participă pe pieţele financiare în interesul şi pe riscul propriu,precum şi la cererea clienţilor care dispun de un stoc de valori imobiliare supus riscului de portofoliu.

Market maker constituie persoana care dispune de un portofoliu de titluri prin care exercită influenţă asupra pieţei financiare ,respectiv,impune o cantitate minimă de titluri la vânzare şi cumpărare.

Pe pieţele financiare internaţionale mai participă băncile comerciale,băncile de investiţii,societăţile financiare. Unele societăţi financiare mijlocesc distribuirea şi plasarea noilor emisiuni pe piaţa primară ,iar altele participă pe piaţa secundară sub forma de broker/dealer.

În cadrul pieţelor financiare mai acţionează firmele de evaluare a calităţii titlurilor, firmele de audit şi control financiar,firmele de consultanţă şi firmele de marketing financiar.

Titlurile de valori ce se negociază pe pieţele financiare internaţionale reprezintă înscrisuri sub formă materială sau înregistrare electronică,care atestă existenţa unor relaţii contractuale între emitent şi deţinător şi asigură anumite drepturi posesorilor. Titlurile de valori care se negociază pe pieţele financiare internaţionale se deosebesc prin urmatoarele:

-obligaţia reflectată în titlu are un caracter atunom;

-titlurile de valori reflectă mişcarea factorilor de producţie ,dar valoarea prin bursă are un caracter independent;

-valoarea titlurilor depinde de plasament ,respectiv,de veniturile care se vor realiza prin vânzarea lor;

-valoarea pe piaţă a titlurilor se formează în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă şi de alţi factori;

Titlurile primare sunt documentele emise în vederea mobilizării şi majorării capitalului propriu al societăţilor comerciale.

Titlurile derivate se deosebesc prin faptul că acordă anumite drepturi părţilor la contract asupra activelor,la o anumite scadenţă.

Titlurile sintetice sunt intrumentele care se creează de societăţile comerciale pe baza activelor financiare(contracte pe indici bursieri).