Piața vinului românesc

1.1 INTRODUCERE

PIATA VINULUI ROMANESC – PRODUS ROMANESC CU CERTIFICAT EUROPEAN

Aderarea la Uniunea Europeana a insemnat pentru producatorii romani confruntarea cu o concurenta acerba din partea companiilor occidentale.Unele dintre companiile importante pe plan international vor cumpara podgorii romanesti si isi vor comercializa vinurile sub propriile branduri. Pe ansamblu, consumul intern va creste, ceea ce inseamna automat si majorarea volumului vanzarilor.

Conform negocierilor incheiate cu Uniunea Europeana, in Romania se poate cultiva cu vita-de-vie o suprafata de 193.00 de hectare pentru care se vor primi subventii europene. La acestea se pot adauga alte 30.000 de hectare cultivate momentan cu soiuri hibride interzise in UE si care pot fi replantate cu soiuri nobile pana la 31.12.2014. Romania a negociat posibilitatea de a uza de un drept suplimentar de plantare ce se ridica la 2.850 de hectare vita-de-vie. Practic in urma negocierilor s-a mentinut actuala suprafata plantata, nefiind necesara restrangerea plantatiilor. Majoritatea producatorilor de vinuri este aliniata la cerintele UE. Exemplificator pentru aceasta este exportul care, chiar daca nu este pe masura capacitatii, demonstreaza ca vinul romanesc indeplineste cel putin conditiile pentru consum impuse de UE. Faptul ca europenii sunt limitati in ceea ce priveste posibilitatea de a-si extinde culturile de vita-de-vie ar putea insemna pentru Romania o crestere a investitorilor straini in industria vinului si implicit, mai multe posibilitati de asociere pentru agentii economici romani care activeaza in aceasta industrie.

Majoritatea producatorilor de vin a efectuat investitii importante pentru modernizarea procesului de vinificatie. Beneficiind si de fonduri Phare, toate cramele mari s-au dotat cu utilaje performante fiind capabile sa obtina vinuri de calitate superioara. Acest lucru se vede prin numarul tot mai mare de medalii de aur si argint castigate la marile concursuri internationale. Plantatiile au fost neglijate, de-abia in ultimii ani existand preocuparea marilor companii din domeniu in cresterea suprafetelor cultivate. Contrar situatiei din statele membre ale Uniunii Europene in Romania se defriseaza mai mult decat se planteaza. Astfel, din datele Ministerului Agriculturii, raportul dintre suprafata cultivata si cea defrisata este de aproximativ 1 la 10. Principalul motiv pentru aceasta situatie consta in costurile ridicate pe care le presupune infiintarea unei culturi de vita-de-vie, ce pot ajunge pana la aproximativ 16.000 de euro pentru un hectar. Preturile mari pe care trebuie sa le suporte cultivatorii de vita-de-vie reduc posibilitatea producatorilor de a replanta cu vita nobila cele 30.000 de hectare care pot fi replantate cu vita de soiuri nobile mai ales in conditiile in care aproximativ 50% din aceste suprafete fac parte din mici gospodarii satesti. Daca nu vor fi replantate drepturile pentru acordarea de subventii din partea Uniunii Europene vor fi pierdute.

Piata interna va fi in schimbare.In timp ce consumul intern plus exporturile se ridica la aproximativ 80% din totalul productiei interne de vin, cu alte cuvinte se consuma cam atat cat se produce, excedentul din tarile europene se cifreaza la aproximativ 40% din productie, care trebuie valorificat intr-un fel. Deschiderea totala a pietei autohtone va insemna un aflux de vinuri de import.Puterea de absorbtie a pietei romanesti este destul de redusa insa cresterea consumului se va face prin campanii bine dirijate de marketing. In prima etapa de cererea crescuta se vor bucura si producatori romani dar numai pentru putin timp. Pe termen mediu vor avea de facut fata unei concurente puternice din partea unor companii care au branduri internationale si un marketing agresiv, care nu va putea fi contracarat usor.

-1-

O problema pentru podgorenii traditionali consta in randamentul scazut in ciuda modernizarilor efectuate pana in prezent. De exemplu in Italia se lucreaza cu eficienta sporita ceea ce face ca preturile lor de cost sa fie mai reduse decat la noi. Este vorba de vinurile de masa fara pretentii dar care sunt comercializate de mari companii, beneficiaza de programe de comunicare excelente, au notorietate si un pret competitiv pentru piata romaneasca.

1.2 CERINTELE PIETII

Producatorii romani nu vor putea sa vanda la acelasi pret, impunerea unor marci internationale pe piata noastra, fiind doar o chestiune de timp.In plus vor achizitiona direct producatorii romani de vinuri, deci o buna parte din productie va fi indigena dar imbuteliata sub marca proprie. La nivel national n-a fost pregatit momentul aderarii chiar daca legislatia corespunde in proportie de 99% ce cea europeana. Ungaria in momentul intrarii in Uniunea Europeana isi dublase suprafata cultivata cu vita-de-vie comparativ cu 1990. In momentul de fata Ungaria ne-a egalat din punctul de vedere al suprafetelor de vita nobila. Au lucrat la brandul propriu Tokay iar vinurile lor se vand mult mai bine in UE, comparativ cu cele romanesti desi amandoua tarile se situau pe pozitii similare in 1990.

Pe segmentul de piata reprezentat de vinurile de consum curent vor fi prezente in special brandurile straine, chiar daca vor fi produse si imbuteliate in tara. Este vorba de categoria de vinuri cu pretul sub 3 euro sticla care nu au defecte, dar nici personalitate si se preteaza la productia de volum mare. Producatorii romani vor detine pozitii de nisa si vor fi mai prezenti pe segmentele premium si superpremium. Pe ansamblu piata vinului va creste puternic fiind stimulata de jucatorii straini, diferenta reprezentand-o cota mai mica pe care o vor detine marcile autohtone. Scumpirea bauturilor alcoolice datorita majorarii accizelor va produce schimbarea obiceiurilor de consum, o parte din clientii amatori de tarii vor migra spre vin. Cei care vor avea de castigat vor fi retailerii, retelele de magazine specializate. In plus, marile lanturi de supermarketuri si hipermarketuri isi vor mari vanzarile, acestea fiind principalele canale de distributie vizate de importatori. Piata vinului de masa se ridica anual la aproximativ 160 de milioane de sticle de un litru. Viticultura este o ramura de baza a agriculturii romanesti.

- 1,7% din suprafata agricola a tarii este cultivata cu vita-de-vie.

- cultura vitei-de-vie valorifica excelent terenuri care nu pot fi cultivate cu alte culturi.

- peste un milion de persoane din zona rurala sunt ocupate in viticultura.

- vinul reprezinta 14% din valoarea recoltei agricole a tarii.

- piata vinului se ridica la 350 de milioane euro anual.

- este unul dintre principalele produse agricole cerute la export, iar importurile se situeaza la doar 13% din cantitatea exportata.

- din productia totala de 6,2 milioane hl de vin obtinuti in 2004, doar 3,65 milioane hl au reprezentat vin din soiuri nobile(57,7%), din care doar 10,6% a fost exportata.

Pe segmentul de piata reprezentat de vinurile de consum curent vor fi prezente multe branduri straine, unele dintre ele fiind produse si imbuteliate in tara. Romania fiind o tara importanta in productia de vin consumatorii dau dovada de nationalism preferand in continuare marcile romanesti. In ciuda potentialului viticulturii romanesti sprijinul din partea statului a fost practic inexistent. In 2004, viticultorii au castigat trei batalii cu Ministerul Finantelor. In primul rand, s-a renuntat la inutilele banderole fiscale care reprezentau o cheltuiala si o birocratie nejustificata. In al doilea rand s-au anulat accizele pentru vinurile linistite si s-au micsorat cele pentru vinul spumant.

-2-

Peste toate acestea a fost introdusa si prima de export pentru vinul imbuteliat, in concordanta cu practica curenta din cadrul Uniunii Europene. Daca la acestea mai adaugam si finantarile acordate de programul Sapard, de aproape 40 milioane euro, putem spune ca anul 2004 a fost un an de exceptie pentru podgoreni.De la mijlocul anului 2004 vinurile clasificate in categoria celor cu denumire de origine controlata au atasat o holograma de autenticitate. In Spania hologramele sunt aplicate doar pentru a impiedica falsificarea unor vinuri provenite din podgorii de renume. La noi, Cotnari utilizeaza de mai multi ani o holograma aplicata pe propriile produse, care le diferentiaza de cele contrafacute sau produse legal de alte companii care detin suprafete in podgoria Cotnari si au dreptul de a utiliza denumirea. Taxa perceputa pentru holograme trebuie utilizata pentru sustinerea sectorului viticol.

Activitatea de marketing pe care au depus-o producatorii de vinuri este evidenta cand privim rafturile din supermarketuri. Din punct de vedere al designului nu se mai observa diferente intre sticlele importate de la producatorii traditionali din Europa si sticlele autohtone.