Piata Unica Comunitara

Extras din referat Cum descarc?

Piata unica si libera concurenta 
Politicii comunitare privind concurenta i s-au stabilit din start doua obiective distincte si complementare. Primul obiectiv este acela al asigurarii conditiilor unui sistem in care concurenta reprezinta cel mai bun instrument de reglementare a economiei. Al doilea obiectiv este acela de a contribui la realizarea unei Piete comune, respectiv a unei Piete interne. 1
Includerea politicii de concurenta in procesul de realizare a Pietei interne a marit importanta acestei politici. 
Al XVII-lea raport asupra politicii de concurenta pe anul 1987 arata ca rolul politicii de concurenta creste in masura in care se accelereaza desavarsirea Pietei interne. Se arata ca publicul a devenit tot mai constient de faptul ca absenta unei concurente efective determina o crestere substantiala a preturilor, iar subventiile de stat nejustificate sunt mereu suportate de contribuabili. Preturile ridicate si eficienta scazuta datorata cartelurilor si acordurilor privind preturile, abuzurilor comise de firmele cu pozitie dominanta, precum si altor practici restrictive sunt suportate de consumatori. O concurenta dinamica va determina mobilizarea resurselor latente ale Comunitatii, valorificarea rezervelor, infiintarea de noi locuri de munca durabile, precum si ameliorarea competitivitatii firmelor din cadrul Comunitatii, atat pe piata interna, cat si pe pietele externe. 2
In aceeasi ordine de idei, cel de al XX-lea raport pe anul 1991 a aratat ca rolul traditional al politicii de concurenta prezinta o importanta sporita in cadrul desavarsirii Pietei interne. Accentuarea concurentei poate fi compromisa in diferite feluri, facand necesara o supraveghere vigilenta din partea Comisiei. Nu trebuie sa le fie permisa statelor membre compensarea prin ajutoare de stat sau drepturi exclusive acordate monopolurilor legale, formele de protectionism suprimate in procesul de integrare a pietelor. Intreprinderilor nu trebuie sa le fie permisa contracararea acestui proces de integrare prin repartizarea pietelor, impiedicarea exporturilor si importurilor, abuzurile de pozitiile dominante locale, impiedicand aparitia unor noi situatii de concurenta sau instaurand noi pozitii dominante prin concentrari stanjenind concurenta. Comisia isi va axa vigilenta spre sectoarele in care functionarea concurentei nu este inca deplin satisfacatoare. 3
Rapoartele anuale ale Comisiei cu privire la politica in domeniul concurentei evidentiaza atat rolul acestei politici, cat si progresele anuale ale anumitor sectoare economice din ce in ce mai sensibile ori integrarea unor noi obiective in interpretarea regulilor de concurenta.
In acest context, se pot identifica mai multe faze ale procesului de dezvoltare a politicii comunitare de concurenta. 4
Prima faza (anii 1960-1970), este caracterizata, mai ales prin accentul pus pe sectorul distributiei, preocupare materializata in grija Comisiei de a face ca politica de concurenta sa contribuie la realizarea liberei circulatii a marfurilor. Aceasta prima faza a permis Comisiei elaborarea principiilor directoare ale politicii sale in acest sector, mai ales relativ la distributia exclusiva, cumpararea exclusiva sau distributia selectiva. 
A doua faza a determinat dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi (cercetare si dezvoltare in comun, specializare) si a acordurilor relative la tehnologie (licente de brevet, know-how). 
In cadrul urmatoarei faze (ultimii ani ai deceniului 1980-1990), politica de concurenta si-a consolidat influenta in domeniul serviciilor (banci, asigurari, transporturi) si mijloacelor sale de actiune fata de concentrari. In acelasi timp, un loc din ce in ce mai important in politica de concurenta a revenit intreprinderilor publice. 
Comisia a evidentiat necesitatea includerii politicii de concurenta intr-o viziune globala a actiunii Comunitatii. O politica de concurenta activa are menirea de a indeplini un rol central intr-o strategie de ansamblu, urmarind o evolutie dinamica a economiei, prosperitatea si cresterea locurilor de munca. 5
Politica de concurenta nu poate fi considerata ca avand un caracter izolat, fiind in stransa legatura cu ansamblul celorlalte politici comunitare (protectia si interesele consumatorilor, progresul tehnic, protectia mediului, politica industriala, politica regionala, promovarea intreprinderilor mici sau mijlocii, intarirea coeziunii economice si sociale).
Concomitent, politica de concurenta trebuie sa ia in considerare alte doua elemente importante, adica incetinirea cresterii economice si aplicarea efectiva a principiului subsidiaritatii (conform caruia problemele trebuie sa fie analizate la un nivel care sa asigure rezolvarea lor optima). Aceasta duce la o aplicare descentralizata a dreptului concurentei, permitand institutiilor statelor membre rezolvarea cazurilor prezentand efecte esential nationale, lasand Comisia sa-si axeze resursele asupra aspectelor pe care numai ea singura le poate reglementa. 
Potrivit Tratatului de la Maastricht, desavarsirea Pietei interne acorda o importanta mai mare rolului politicii de concurenta, impunand Comisiei noi prioritati in domeniul aplicarii principiului subsidiaritatii, eficacitatii administrative, securitatii juridice, transparentei si considerarii corespunzatoare a contextului economic. O politica de concurenta eficace este si o conditie a politicii industriale comunitare. 
Comunitatea a stabilit unele axe prioritare ale politicii sale industriale, in special in materie structurala, de coeziune economica si sociala, de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii, de mediu, de cercetare si dezvoltare tehnologica, axe reprezentand tot atatea obiective de interes comunitar de care Comisia trebuie sa tina seama in domeniul aplicarii regulilor de concurenta si cu care aceasta politica trebuie sa se armonizeze. 
Comunitatea a respectat scadenta din 31 decembrie 1992 (stabilita de Actul Unic European pentru realizarea Pietei interne), in sensul ca majoritatea masurilor destinate sa stabileasca un spatiu fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata" au fost adoptate si transpuse in legislatiile nationale. O astfel de actiune de eliminare a frontierelor fiscale, tehnice si fizice nu este indeajuns pentru ca Piata unica sa devina o realitate, mai ales datorita faptului ca unele obstacole in calea schimburilor nu sunt numai de natura legislativa, ci si de natura privata. 6
Cand intreprinderile dintr-un anumit sector se inteleg in scopul repartizarii pietelor, libera circulatie a marfurilor ramane o fictiune. Situatia este similara si daca o intreprindere dispunand de o pozitie dominanta pe o piata poate abuza de aceasta pozitie in vederea impiedicarii patrunderii unei noi intreprinderi pe aceasta piata sau daca intreprinderi de dimensiuni comunitare sunt autorizate sa efectueze concentrari care sa le permita eliminarea oricarei concurente efective pe pietele luate in considerare. 7


Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Unica Comunitara.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!