1. Organizarea pietei financiare din Italia.2 2. Autoritatile de supraveghere ale pietei financiare din Italia.6 3.Functionarea pietei financiare din Italia.10 2.1.Piata bancara din Italia.10 2.2.Piata de capital din Italia.12 Concluzii.19 Bibliografie.20
1.Organizarea pietei financiare din Italia Piata financiara intermediaza fluxurile de capital dintre agentii economici excedentari, numiti creditori si agentii economici deficitari, respectiv debitori. Astfel rolul acesteia este de a intermedia aceste transferuri de capital de la cei ce dispun de economii si doresc sa le plaseze in vederea fructificarii catre persoanele fizice sau juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare. In acest mod fluxurile de fonduri specifice sistemului financiar de la creditori catre debitori, ne indica doua tipuri de finantare: directa si indirecta. Figura nr.1 Fluxurile de fonduri din cadrul sistemului financiar Sursa: Mishkin, F. - Money, Banking and Financial Markets, Eighth Edition, Pearson Addison Wesley, 2007 Una dintre principalele diferente teoretice dintre viziunea clasica a modului in care functioneaza economia si teoria generala a lui Keynes se refera la rolul pietelor financiare si a impactului acestora asupra "economiei reale", a productiei si a oportunitatilor de angajare. Astfel in viziunea clasica pietele financiare sunt eficiente in alocarea bunurilor de capital, contribuind treptat la progresul economic al societatii. Pe cand in schema lui Keynes, pietele financiare furnizeza lichiditati in economie si acestea nu sunt neaparat eficiente. In conditiile normale de functionare, adica in conditii de stablitate economica sau chiar boom economic, lichiditatea de pe pietele financiare, incurajeaza acumularea de capital si cresterea economica rapida. Pe cand in situatia de recesiune economica, respectiv in conditii de dificultate, acest aspect al lichiditati de pe pietele financiare este capabil sa conduca la rate ridicate ale somajului ce persista, precum si o crestere economica lenta. Prin urmare pentru economia reala lichiditatea de pe pietele financiare este o sabie cu doua taisuri , care, in vremurile bune caracterizate prin stabilitate sau boom economic faciliteaza investitiile in bunuri de capital reale, iar in situatiile dificile conducand la instabilitatea sistemului. Pietele financiare nu vizeaza deservirea doar a firmele de afaceri, ci si a consumatorilor si guvernelor. Pietele financiare sunt astfel create incat sa indeplineasca urmatoarele functii: intalnirea nevoilor de a imprumuta si de a se imprumuta, riscul de pret si reducerea riscului prin diversificare. Acestea realizandu-se prin punerea in contact a nevoile si preferintele celor care imprumuta si ale celor care se imprumuta, stabilind pretul riscului si permitand diversificarea riscului. In consecinta un raspuns la economiile de scara este dezvoltarea institutiilor si pietelor financiare mari. Un alt raspuns, care merge mana in mana cu primul, este consolidarea retelelor. O piata financiara unica inseamna, in primul rand, mai multa concurenta, atat timp cat monedele nationale care erau folosite ca bariere netarifare sunt eliminate. Rentele asociate cu pozitiile dominante vor disparea, iar nevoia de a mentine si de a atrage noi clienti va impinge institutiile financiare sa-si perfectioneze performantele. In plus se remarca la nivelul sistemului financiar o tendinta pronuntata de globalizare. In ceea ce priveste participarea pietelor financiare nationale la operatiile internationale, se au in vedere urmatoarele: stabiliatea mondei nationale; fiscalitatea preferentiala pentru operatiile financiare internationale; sprijinirea pe o economie in crestere, cu un potential economic si industrial puternic; o larga retea de filiale; importante capacitati de finantare disponibile s.a. In Uniunea Europena in primavara anului 2010, pietele financiare s-au confruntat cu unele tensiuni, in special pe unele piete de obligatiuni guvernamentale din zona euro. Astfel remarcam cresterea intr-un ritm foarte mare a spread-urilor dintre obligatiunile guvernamentale cu scadenta la 10 ani emise de unele tari din zona euro si obligatiunile guvernamentale emise de statul german. In plus problemele de pe pietele obligatiunilor de stat din tari ca: Grecia, Irlanda si Portugalia s-au extins treptat, atat in Italia cat si in Spania, iar ulterior si in alte tari din zona euro. Astfel se considera ca aceste evolutii au reflectat, problemele de sustenabilitate fiscala, precum si preocuparile legate de perspectivele economice globale si incertitudinea privind modalitatile de a se acorda sprijin financiar european pentru tarile din zona euro cel mai afectate de criza datoriilor suverane.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
