Piața Europeană a Energiei

Introducere

Această lucrare, Piaţa europeană a energiei, urmăreşte realizarea unei analize a pieţei energiei, analiză care se bazează, în principal, asupra dimensiunii economice.

Problema energiei este de o importanţă vitală, iar siguranţa aprovizionării cu petrol şi gaze naturale constituie o prioritate absolută pentru orice economie a lumii. Pe fondul crizei actuale de petrol Uniunea Europeană trebuie să încurajeze investiţiile atât în surse convenţionale, cât şi în surse neconvenţionale de energie.

Astăzi, petrolul a ajuns atât de legat de sferele economice şi politice, încât guvernele marilor ţări industrializate supraveghează pieţele cu tot atâta atenţie pe cât supravegheau odinioară răspândirea comunismului.

Această lucrare este structurată astfel:

Introducere

În cadrul părţii introductive se stabileşte cadrul general şi obiectivele lucrării precum şi analizarea surselor bibliografice şi documentare existente.

1. Problema energiei – o urgenţă

În acest capitol este evidenţiată importanţa şi problema energiei, vulnerabilitatea sistemului energetic.

2. Piaţa europeană a energiei

Acest capitol analizează piaţa europeană a energiei şi obiectivele Uniunii Europene în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului energetic, obiective ce sunt vizibile în propunerile şi strategiile adoptate de Uniunea Europeană.

3. Sectorul energetic în România

Concluzii

Această parte rezumă analiza efectuată în cadrul acestei lucrări şi reevaluează din punct de vedere al validităţii elementele formulate în partea introductivă.

Pentru realizarea acestei lucrări au fost folosite o serie de lucrări ştiinţifice scrise de specialişti (Roberts, Paul (2008), Sfârşitul petrolului, Litera Internaţional, Bucureşti), articole publicate în presa româna referritoare la tema abordată şi surse internet.

Cap.1 Problema energiei – o urgenţă

Astăzi, petrolul a ajuns atât de legat de sferele economice şi politice, încât guvernele marilor ţări industrializate supraveghează pieţele cu tot atâta atenţie pe cât supravegheau odinioară răspândirea comunismului- şi au dreptate să procedeze astfel: şase din ultimele şapte recesiuni mondiale au fost precedate de creşteri bruşte ale preţului petrolului, iar astăzi temerea cea mai raspândită este că în economia globală , mare consumatoare de energie şi dependentă de creşterea economică, volatilitatea preţului petrolului ar putea să constituie un mai mare risc pentru prosperitate, stabilitate şi chiar simpla supravieţuire.

În acest context sumbru, devine mai uşor de înţeles, de ce naţiuni atât de puternice şi avansate tehnologic ca Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite au un parcurs atât de greoi în privinţa planificării energetice pe termen lung şi a energiilor alternative.

Atunci când marile naţiuni vorbesc astăzi despre politici energetice, despre energii pentru viitor sau de mult-discutata securitate energetică, ele nu se referă la curbe de epuizare a resurselor, la pile de combustie sau la o economie a hidrogenului. Nu se referă nici la eficientizarea consumului, la energia solară sau orice alte surse de energie potenţial semnificative, dar speculative. Ci se referă mai degrabă la geopolitica energiei, şi, în particular, la acţiunile, banii sau alianţele necesare pentru a menţine fluxul de petrol, ieftin şi constant.

Europa este vulnerabilă la o criză a energiei datorită următoarelor ameninţări:

- creşterea economică rapidă a unor ţări ca India şi China şi creşterea competiţiei între ţări pentru achiziţioarea resurselor de energie primară;

- instabilitatea geopolitică în regiunile care au concentrate rezervele de petrol şi gaze naturale;

- investiţii insuficiente pentru susţinerea pieţelor de energie.

Vulnerabilitatea unui sistem energetic este definită de gradul în care acest sistem este incapabil a face faţă unor evenimente nefavorabile.