Notiunea, Rolul și Clasificarea Cheltuielilor Publice

Cuprins referat Cum descarc?

CAP 1.Notiunea de cheltuieli publice 5
CAP 2.Clasificarea cheltuielilor publice 7
CAP 3.Criterii de grupare a cheltuielilor publice 10
CAP 4.Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice 14
CAP 5. Analiza teoretica a cresterii cheltuielilor publice 16
CAP 6. Eficienta cheltuielilor publice 20
Concluzii

Extras din referat Cum descarc?

1.Notiunea de cheltuieli publice
Cheltuielile publice reprezinta modalitati de reprezentare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.
Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta, structura cheltuielilor publice fiind puternic influentata de structura de clasa a societatii. Adesea, nici partidele politice nu au o structura omogena si nu rareori puterea politica se exercita de catre un guvern (respectiv consiliile provinciale, departamentele municipale ori comunale) de coalitie din care fac parte reprezentanti ai mai multor formatiuni politice, cu interese nu intotdeauna convergente. In astfel de situatii, desii organele executive, centrale si locale sunt monocolore, exista o opozitie puternica iar politica promovata este o politica de compromis.
In plus, un stat care si-a dobandit independenta politica si care este preocupat de dezvoltarea sa economica si de aparare a suveranitatii sale nationale, la dirijarea cheltuielilor publice va stabili unele prioritati si optiuni, altele decat un stat puternic industrializat.
Rolul cheltuielilor publice
In orice stat, o parte importanta din venitul national este preluat la dispozitia acestuia pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaza indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.
Statul, ca institutie, serveste societatea din punct de vedere politic si social, adica creeaza conditiile necesare pentru perpetuarea conceptiilor si institutiilor publice, de drept, religioase, filozofice.
Cheltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor militare, intretinerea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii, dezvoltarea sectorului economic de stat, precum si a celor de cercetare-dezvoltare.
Neparticipand direct la activitatea productiva, statul isi acoperea cheltuielile sale legate de scopuri militare, intretinerea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii, dezvoltarea sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturale precum si a celor de cercetare-dezvoltare.
Astfel statul isi acopera cheltuielile sale legate de scopuri militare, intretinerea organelor administrative politienesti de justitie etc., pe seama unei parti din venitul national creat in sfera productiei materiale.
Indeplinirea celor doua functii, interna si externa se face prin intermediul unui sistem complex si variat de institutii si organe; intre acestea, armata permanenta, politia, jandarmeria, siguranta, justitia si procuratura, aparatul administrativ, scoala si biserica joaca un rol deosebit de important. Pentru intretinerea acestora statul cheltuieste in fiecare an importante sume de bani.
De la o perioada la alta, cheltuielile publice cresc atat ca expresie valorica, baneasca cat si ca marime reala absoluta. Evolutia cheltuielilor publice, exprimata in preturi curente, este influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Deprecierea monetara ca urmare a proceselor inflationiste, atrage dupa sine majoritatea preturilor respectiv cresterea nominala a cheltuielilor pe care le efectueaza statul cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri si servicii. Invers, in situatia reducerii preturilor ca urmare a unor factori conjuncturali cheltuielile publice sunt influentate, deci, de mutatiile monetare determinandu-se cu ajutorul preturilor constante.
Pentru a avea dimensiunea cresterilor reale a cheltuielilor publice este necesar ca evolutia acestora sa fie analizata in corelatie cu aceea a produsului intern brut ( sau a venitului national ) si sa se refere, bineinteles la acelasi teritoriu. 
Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut arata mutatiile care au intervenit in repartitia produsului intern brut intr-o perioada de timp determinata, prin intermediul statului.
Este imperios ca intreaga politica fiscal -; bugetara a deceniului urmator sa porneasca de la premisa inregistrarii unei cresteri economice in Romania. Aceasta, pentru ca trebuie reduse decalajele economice si sociale care o separa de tarile dezvoltate ale lumii, iar ajustarea la nesfarsit a componentelor macroeconomice in sensul asa zisei stabilizari durabile, inseamna numai ajustarea saraciei.
Cresterea economica trebuie insotita de o pondere insemnata a cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor bugetare, o impozitare progresiva a veniturilor moderata, dar care sa respecte aceste principii unanim practicate in toate tarile dezvoltate.
In buget trebuie sa se regaseasca un sprijin substantial al agriculturii ca ramura potential generatoare de exporturi si alimentare a populatiei. Pe de alta parte, trebuie avute in vedere cheltuielile mai mari pentru stimularea exportului, prin suportarea unei parti din dobanda la creditele de export contactate de producatori, precum si diferite scheme de asigurare a riscului comercial politic pentru exportatori.
Cheltuielile bugetare ordinare nu trebuie acoperite cu bani proveniti din privatizare (ca in anii 1997, 1998). Acesti bani proveniti din vanzarea avutiei nationale trebuie sa se intoarca, prin mecanisme specifice economiei de piata, inapoi in economie pentru sustinerea sectorului real, singurul generator de locuri de munca bunastare si venituri bugetare. Este pentru prima data dupa 1989 cand se intampla sa se recurge la o reducere cu 20% a cheltuielilor bugetare, respectiv cu 2% din P.I.B.- si asta tocmai pentru ca banii din privatizare nu s-au intors in economia reala pentru a restructura constient dupa principiile programelor sectoriale pe care guvernul ar trebui sa le aiba, pentru a imbunatatii performantele unor agenti economici care au piata la import si la export si care ar permite realizarea unor incasari valutare si bugetare mai mari.
In alte conditii, se ajunge ca baza de impozitare, respectiv cifra de afaceri a operatorilor economici, sa scada continuu si implicit veniturile bugetare, ceea ce inseamna condamnarea tarii la inapoierea economica, dezindustrializarea, falimentarea completa a agriculturii si la servicii publice de educatie, sanatate, asistenta sociala ,total insufuciente si de o calitate sub standardele decentei.

Fisiere in arhiva (1):

 Notiunea, Rolul si Clasificarea Cheltuielilor Publice.doc