Neofactorii de productie

Extras din referat Cum descarc?

. Teorie, practica, stiinta si arta
Perioada de tranzitie inseamna revenirea, dupa aproape o jumatate de secol, de la o economie in exclusivitate centralizata, la o economie libera, concurentiala, in care piata se regleaza dupa cerere si oferta. Este o perioada de schimbare in toate planurile vietii sociale, economice, culturale si politice, in care persista incertitudinile. In aceste conditii, factorul economic este cel mai afectat de aceste schimbari. h5s8si
Astfel, atat la nivel macro cat si microeconomic, rolul managementului performant este esential in dezvoltarea pe toate planurile a firmelor. El poate raspunde multor intrebari si poate face fata problemelor complexe cu care se confrunta firmele.
In toate tarile dezvoltate, managementul este situat pe acelasi plan cu tehnica noua care,oricat de performanta ar fi, eficienta ei nu poate fi valorificata decat printr-un management corespunzator. Astfel, managementul este un concept global care,desi este sustinut de stiinta, tehnologie, cultura, inteligenta, ratiune si spirit, realitatea este prea complexa pentru a putea fi tratata cu rigoare si precizie stiintifica.
Ca si o scurta istorie, termenul "management" s-a folosit pentru prima oara in secolul al XIX-lea de catre economistul englez John Stuart Mill. Apoi, a fost definit de F.W. Taylor in lucrarile "Shop Management" (1903) si "Principiile managementului stiintific" (1911).
S-a incercat in nenumarate randuri sa se stabileasca etimologia cuvantului management. Unii au sustinut ca provine din limba latina: "manus" = mana reprezentand astfel manevrare, pilotare. Cuvintele "manager" si "management" sunt utilizate, de regula, in tarile anglo-saxone, acestea suferind modificari treptate, ajungand la intelesul de conducere a afacerilor. In acest sens, "to manage" inseamna a reusi, a se descurca, derivand din ideea de reusita in afaceri.
In tara noastra, cuvantul "management" ramane un cuvant strain netraductibil, el nu se poate traduce prin "conducere" , asa cum se credea, deoarece managementul are un sens mai larg, incluzand si conducerea.
Managementul s-a nascut in firmele mici si mijlocii atunci cand acestea au inceput sa se dezvolte. Proprietarul firmei, care era totodata patron si manager, a fost depasit la un moment dat de numarul mare de activitati (productie, conducere, comercializare etc.). Conducerea manageriala s-a impus in momentul in care munca s-a desfasurat in colective mai mari, indreptandu-si eforturile in vederea atingerii unui scop, obiectiv sau rezultat. Astfel, productia a crescut iar conjunctura a indemnat gandirea spre crearea unui aparat de conducere, special pregatit, care sa asigure o activitate ritmica si uniforma a tuturor compartimentelor firmei. Ulterior, managementul s-a extins si la institutiile publice, organizatii neproductive etc.
Definirea managementului se impune ca o necesitate a fixarii termenilor precisi cu care se comunica. S-au formulat pana in prezent o multime de definitii (literatura de specialitate indica peste 140), unele fiind aproximative. O definitie mai succinta este: "realizarea prin altii a obiectivelor propuse" dar, ca o completare, raspunzator de calitatea rezultatelor obtinute ramane totusi conducatorul.
Managementul modern reprezinta "efortul de a organiza, structurat, procesele de inovatie de tip uman, interuman, de a integra si sintetiza date, de a deduce o teorie coerenta, gasind actiunile cele mai eficace pentru a elabora schimbari".
Henry Fayol a definit managementul ca fiind ansamblul celor 5 elemente implicate in procesul de management: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul. Sintetizand aceasta conceptie, se pot identifica elementele fundamentale ce formeaza "bucla conducerii":
Din multe puncte de vedere, managementul este mai degraba practica decat profesiune sau stiinta, avand elemente din ambele, dupa parerea lui Peter F. Drucker. Intr-adevar, managementul apartine domeniului practicii, insa nu se desfasoara fara o baza teoretica ci dimpotriva, el presupune un set de idei si de teze fara a nega valoarea metodelor si a tehnicilor manageriale reiesite din practica managementului. Astfel, practica are nevoie de o teorie adecvata pentru a merge inainte.
Experienta in conducere este pusa in concordanta cu mijloacele oferite de stiinta, un ansamblu organizat si coerent de cunostinte, concepte, principii, metode si tehnici prin care se explica in mod sistematic fenomenele si procesele ce se produc in conducerea firmelor.
Arta conducerii consta tocmai in legatura stiintei cu experienta practica si studiul experientei altora. Aceasta arta este prea complexa pentru a fi identificata doar cu o seama de calitati. Considerata priceperea de a lucra cu oamenii, arta a precedat stiinta in management. Arta conducerii nu este altceva decat capacitatea, maiestria individuala de a transpune in viata principiile si regulile generale, de a gasii solutii in vederea aplicarii


Fisiere in arhiva (1):

  • Neofactorii de Productie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!