Motivarea Personalului unei Firme

Managementul si motivarea.

Fără a accorda importantă resurselor umane din firmele lor, patronii urmaresc să obtină profit imediat si cat mai mare, uitand sau nestiind ca acesta se poate mari daca motivatia si satisfactia angajatilor cresc. Costurile pentru realizarea acestui obiectiv sunt mult mai mici decat pierderile determinate de insatisfactia anagajatilor (conflicte, pasivitate, sabotaje, obstructie, fluctuatie – forme de manifestare a insatisfactiei).

Fara o motivare suficienta a resurselor umane alturi de o politica de marketing bine determinate, nu se poate asigura succesul afacerilor de perspectiva.

In managementul unei organizatii, sensul adevarat al actiunilor si comportamentul anagajatilor nu poate fii descoperit fara cunoasterea adevaratelor motive care le-au determinat. Cunoasterea motivelor nu ajuta doar la marirea aficientei actiunilor, la cresterea posibilitatilor de explicare si predictie a comportamentului uman, ci si la descifrarea valorii morale a acestuia.

Sensul actiunilor si comportamentul angajatilor nu poate fi inteles fara a cunoaste motivele care le-au determinat. Cunoasterea acestor motive poate duce la predictia comportamentului oamenilor, deci fara o motivare adecvata, nu se poate obtine comportamentul dorit.

Problema este ca este greu de gasit conditiile interne care au rolul principal in motivatie. Acestea nu pot fi observate sin u pot fi identificate atunci cand se analizeaza un comportament. Motive precum foame, securitate sau recunoastere nu se pot vedea, ele trebuind sa fie deduse. Ceea ce se poate vedea sunt doar comportamentele rezultate ale acestor nevoi interne.

Rezultatul motivatiei este intotdeauna actiunea. Oamenii actioneaza in mod natural spre atingerea obiectivelor pe care ei le considera generatoare de satisfactii.

Comportamentul nu se poate confunda cu motivatia. Motivatia este un factor important in determinarea comportamentului, darn u este singurul: mai sunt influentele de natura culturala, sociala, psihologica, oraganizationala,etc.

Oamenii au motive diferite in abordarea aceluiasi tip de comportament. De exemplu, A merge la barul X pentru ca acolo intaneste oameni de afaceri cu care spera sa faca o asociere. B merge la acelasi bar pentru ca acolo gaseste un program artistic pe placul sau, iar C pentru ca iubeste in taina una din ospatarite.

Aceste diferite de ce-uri pot explica acelasi tip de comportament si in acelasi timp demonstreaza cum se complica procesul de identificare a motivatiei pornind de la comportament. Personalitatea, conditiile sociale, experienta, influenta prietenilor si altele, au un impact aspura motivatiei. In plus, acelasi motiv, poate avea, al indivizi diferiti, comportamente diferite.

Un manager preocupat cu adevarat de prosperitatea firmei sale, isi evalueaza in permanenta oamenii cu care lucreaza: cauta permanent raspunsuri la intrebari de genul “De ce A munceste mai mult decat B in aceleasi conditii?” “De ce D isi modifica atitudinea fata de munca cand se modifica aceste conditii?” “De ce Y este nemultumit mereu de rezultatul muncii sale?”

Realitatea este ca oamenii au propriile individualitati, percep lucrurile diferit si se comporta diferit. Daca managerul nu realizeaza acest lucru, el poate avea probleme cu angajatii,cu colegii sau superiorii.

El trebuie insa sa se ocupe ca angajatii sai sa dobandeasca sentimental implicarii totale in excelenta firmei.

Prin programe manageriale de motivare si antrenare a personalului, firme mici au devenit mari, iar cele mari au reusit sa obtina sis a-si patreze prestigiul de care se bucura azi.

Surse motivationale

Tehnicile manageriale reprezinta niste instrumente care trebuie folosite la timpul potrivit.. Unul dintre aceste intrumente este sa va motivate cu adevarat oamenii. Daca pretindeti ca o faceti, dar le negate dreptul la a lua decizii, ii faceti sa fie confuzi, va scade credibilitatea si secati din resursele organizatiei.

Atunci cand gestionati o astfel de situatie, cheia este sa precizati ce trebuie facut,sa definiti rezultatul pe care il asteptati si sa explicate de ce este important acel rezultat. Daca doriti sa adaugati vreo sugestie sau truc pentru a face treaba mai usor sau repede sau pentru a obtine un rezultat mai bun, procedati astfel. Dar lasati-va angajatii sa isi dea seama “cum” se face.

Deseori, managementul nu reuseste sa imputerniceasca oamenii,deoarece se teme ca acestia vor gresi. Daca este ceva crucial,atunci puteti fi de accord ca este un principiu bun. Dar exista o multime de lucruri pe care ii puteti imputernici pe oameni sa le faca si care ii vor ajuta sa le creasca increderea sis a fie mai pregatiti pentru a-si asuma urmatoarea sarcina.

Nu este nimic mai deprimant decat sa ti se spuna ca esti liber sa faci ceva si apoi managementul sa iti ia dreptul de a lua decizii.

A motiva oamenii inseamna a le rasplatii contributia la progresul firmei – initiative, efortul si reusita, dar, mai ales, de a dezvolta pentru ei insisi utilitatea data de dimensiunea subiectiva a muncii. Pentru aceasta nu este sufficient sa imbunatatesti cateva caracteristici vizibile ale muncii si recompensei sale, ci trebuie facute progrese in reprezentarile mentale cu privire la munca, la firma in care ea se desfasoara si la produsele sale.

Exista doua tipuri de surse motivationale:

Surse motivationale obiective care se bazeaza pe efectul inegalitatii in recompensarea muncii. Diferentierea recompenselor banesti in functie de eficacitate, calificare si de reusita constituie o modalitate eficienta de motivare.

Surse motivationale subiective care folosesc de efectul recompenselor care nu sunt de natura materiala. Multe categorii de oameni pot fi motivate in actiunile lor tot atat de bine si pe alte cai decat cele banesti. Din aceste surse subiective reies sapte nevoi psihologice care-l determina pe om sa munceasca:

1. Nevoia de a-si angaja forta fizica intr-o munca putin monotona;

2. Nevoia de a invata prin munca;

3. Nevoia de a cunoaste natura muncii si modul prin care o poate realiza;

4. Nevoia de a lua decizii si intitativa;

5. Nevoia contactului social pozitiv si de recunoastere in cadrul organizatiei;

6. Nevoia de a-si pune activitatea in slujba obectivelor firmei si de a-si lega viata sa de cea a colectivitatii;

7. Nevoia sigurantei viitorului.

Oamenii pot fi motivati daca se ajunge a li se cunoaste necesitatile personale si li se acorda posibilitatea satisfacerii lor pe masura atingerii obiectivelor firmei. Orice relatie manager-subordonat afecteaza motivatia.

Daca un manager spune ca doreste sa-si motiveze anagajatii, de fapt el spune ca doreste ca anagajatii sai sa selecteze acele obiective personale de care are si el nevoie in progresul firmei.