Monopolul pe piața distribuției de gaz metan

Extras din referat Cum descarc?

I. Introducere
In timp ce in anul 2005, germanii de la E.ON vindeau firmei CVC Capital Partners partea de servicii a E.ON Ruhrgas pentru o suma colosala, de 1,5 miliarde euro, in aceeasi perioada, statul roman vindea energie electrica din Moldova cu 100 milioane euro. Tranzactia a fost mai mult un schimb pentru cumpararea Distrigaz Nord SA Targu Mures cu 303 milioane euro. In acest mod, energia si gazul din Moldova a fost vandut cu jumatate de miliard euro, mai putin decat a fost vanduta Banca Comerciala Romana. Suma este derizorie in comparatie cu ce cumpara grupul german prin Europa. Metoda asa-zisei majorari de capital a fost folosita in toate cazurile de cumparari din Romania. In ceea ce priveste Distrigaz Nord SA, firma cu circa 1,2 milioane de clienti in 20 de judete, suma investita a fost de 303 milioane euro, insa procedeul urmat a fost identic: E.ON Ruhrgas a cumparat direct 30 la suta din actiunile societatii, in schimbul sumei de 125 milioane euro, si a participat cu 178 milioane euro la majorarea de capital, prin care a atins o cota de 51 la suta.
Patronii de la E.ON incearca pe cai mai putin ortodoxe sa monopolizeze distributia de energie electrica si gaz metan in intreaga Europa, starnind reactii vehemente in mai multe tari europene. Numai in Romania, E.ON Ruhrgas detine jumatate din distributia de gaz metan, beneficiind de o subevaluare grosolana a Distrigaz Nord SA. Statul roman a cedat pachetul majoritar de actiuni ale Distrigaz Nord SA Targu-Mures contra unui pret derizoriu, de cateva zeci de ori mai mic decat cel real. Doar activele si terenurile detinute de germani in Romania depasesc cateva miliarde euro. Un exemplu clar este cel din Slovacia. Compania nationala de distributie a gazului metan din Slovacia, companie cam de marimea Distrigaz-urilor din Romania, a vandut 49 la suta din actiunile sale contra a 2,5 miliarde euro.
II. Obtinerea monopolului pe piata romaneasca si efecte
ANPROGAZ (Asociatia Nationala Profesionala din Sectorul Gazelor Naturale) a acuzat ca a pierdut 8 milioane de euro, de pe urma privatizarii Distrigaz Nord si a pozitiei de monopol detinut de E.ON, inclusiv pe activitatile conexe din domeniul gazelor naturale.Reprezentantii asociatiei au criticat modul in care a fost privatizata distributia de gaze naturale, pretul obtinut de stat, precum si facilitatile acordate E.ON Ruhrgas la privatizare. S-a amintit de exonerarea de la plata redeventei pentru retelele de gaz aflate pe teritoriul unei localitati, de la plata unor datorii de 17 mii de miliarde lei, insumate pentru ambele distributii, care reprezentau contravaloarea gazului vandut si neachitat catre agenti economici, in marea lor majoritate privati.
Reprezentantul ANPROGAZ , Niculae Havrilet,a acuzat, de asemenea, E.ON GAZ de obtinerea unei facilitati, post-privatizare, care ii lasa fara obiect de activitate pe IMM-istii axati pe proiectare si executie in domeniul gazelor naturale.
Aceasta facilitate care a declansat revolta agentilor economici autorizati in sectorul gazelor naturale este o procedura interna a Distrigaz Nord prin care se organizeaza activitatea privind accesul solicitantilor la sistem. Aceasta procedura interna trebuia conceputa in conformitate cu Hotararea de Guvern nr. 1043/2004, hotarare care stabileste Regulamentul privind accesul la sistemul de distributie a gazelor naturale. Procedura interna a Distrigaz Nord nu respecta in totalitate acest Regulament. Ba mai mult, incalca si alte legi care reglementeaza concurenta, eliminarea abuzului de pozitie dominanta si protectia consumatorului. Havrilet spune ca prin emiterea HG 1043 E.ON a obtinut o pozitie dominanta pe piata, avand monopol si asupra activitatilor conexe din domeniu.
Prin aceasta prevedere, E.ON, spre exemplu, poate apela la un operator privat pentru un proiect sau pentru executia unui bransament, doar daca angajatii E.ON nu se descurca, ceea ce, logic, ca se intampla rareori.
Asupra practicilor E.ON, reprezentantii ANPROGAZ au aratat ca au sesizat Consiliul Concurentei pentru abuzul de pozitie dominanta al proprietarilor distributiei de gaz, doar ca cei din Consiliu au refuzat sa ii ancheteze.
De altfel, acelasi Consiliu al Concurentei avizase favorabil preluarea obligatiilor restante ale Distrigaz Nord si Sud la datoria publica, cu toate ca suportarea de catre stat a contravalorii gazului pentru n-agenti economici s-ar fi putut lejer incadra la ajutor de stat.

Fisiere in arhiva (1):

 Monopolul pe Piata Distributiei de Gaz Metan.doc